Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind darea în plată, care va merge astfel la promulgare. Legea prevede că debitorii cu credite ipotecare vor scăpa de datoriile la bănci, IFN și recuperatori dacă lasă creditorului bunul imobiliar. Bancherii spun că legea încalcă Constituția, că le va aduce mari pierderi și va limita drastic accesul la finanțare.
Proiectul a fost adoptat cu 233 de voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă.
Orice debitor din România cu un credit ipotecar la bancă poate scăpa de datorie dacă lasă băncii bunul sau bunurile ipotecate, arată legea privind darea în plată.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"E cea mai fericită zi din viața mea de parlamentar. Vă mulțumesc în numele a celor 800.000 de familii din România", a declarat deputatul Daniel Zamfir, inițiator, care s-a referit, cel mai probabil, la cele aproximativ 800.000 de persoane din România care au restanțe la bănci.
Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial, apoi va produce efecte după 15 zile.
Proiectul de lege a trecut rapid prin Camera Deputaților. Ieri, Comisia Juridică a dat raport favorabil pentru adoptare, fără să accepte propunerile bancherilor de a formula amendamente.
Pentru a stinge datoria, debitorul persoană fizică notifică creditorul, prin intermediul unui notar, unui executor sau a unui avocat, că vrea să dea în plată bunul imobiliar ipotecat. Băncile nu se pot opune, dacă procedura descrisă în lege este respectată. După ce actele de schimbare a proprietarului sunt semnate în fața unui notar, toate datoriile clientului sunt șterse, iar bunurile imobiliare rămân băncii.
Legea avantajează cel mai mult pe cei care au apartamente, case, terenuri sau spații comerciale ipotecate în favoarea băncilor, dar care valorează mai puțin decât creditul.
Cei cu credite în valută acordate în perioada de boom a creditării vor fi cei mai tentați să lase casele luate pe credit băncilor, dacă situația lor financiară e proastă.
Banca Națională a României, care s-a opus proiectului, spune că de efectele legii vor beneficia inclusiv oameni de afaceri care au luat credite pentru speculații imobiliare, pentru că nu există nicio limită privind valoarea datoriei și că legea nu este una cu caracter social.
Ieri, Consiliul Patronatelor Bancare a cerut deputaților juriști să preia o formulă agreată cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor care introducea criterii sociale. Propunerile prevedeau că debitorul și soțul/soția acestuia nu dețin o altă proprietate imobiliară și nici nu au deținut una în ultimii trei ani, că achiziționarea bunului ipotecat a fost făcută prin credit, că imobilul ipotecat e locuința familiei, că rata lunară depășește 60% din venitul debitorului, că acesta nu are alte active pentru acoperirea datoriei, iar împrumutul nu e mai mare de 150.000 de euro. Propunerile nu au fost însușite sub formă de amendament de niciunul dintre deputații care au participat la ședința comisiei.
Totodată, legea ar putea duce la limitarea drastică a creditării, mai apreciază oficialii BNR, pentru că băncile vor cere avansuri mai mari pentru creditele ipotecare.
BNR estimează că băncile vor avea pierderi de două până la patru miliarde de lei din efectele acestei legi, iar o bancă ar putea chiar intra în faliment, ceea ce va contamina alte trei bănci, potrivit lui Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere.
Bancherii reclamă că legea încalcă Constituția României în privința drepturilor la proprietate, dar și Codul civil, deoarece creditorii se vor putea îndestula doar parțial din creanțele garantate, în timp ce o vor putea face total din creanțele chirografare. De altfel, proiectul introduce o derogare de la Codul civil pentru a face posibilă stingerea unei creanțe în bani cu un bun imobiliar.
