Banca Națională a României a profitat de fereastra de oportunitate din vară pentru a veni cu două mici reduceri ale ratei cheie, înainte de o toamnă care s-ar putea dovedi dificilă, inclusiv cu potențiale ieșiri de capital, susține guvernatorul Mugur Isărescu. El subliniază și că nu se poate vorbi de un ciclul de relaxare monetară, chiar dacă inflația este în scădere, câtă vreme deficitul bugetar este unul ridicat. Părerile analiștilor cu privire la următorii pași ai BNR sunt împărțite.
BNR este bancă centrală din regiune care a redus ultima dobânda de politică monetară, la trei ani și jumătate de la precedenta tăiere. De la 7%, rata cheie a fost coborâtă în iulie și august la 6,5%, nivel la care este a doua cea mai ridicată după Ungaria.
Cele două mișcări însă nu sunt un motiv pentru ca BNR să vorbească de un ciclu de tăiere a dobânzilor și nici măcar de o relaxare a politicii monetare, susține Isărescu.
În termeni reali, cu inflația la 4,9% pe an în iunie, dobânda cheie este real-pozitivă, după ce anul trecut, când inflația a fost de două cifre, a fost puternic real-negativă. Mai mult, și dobânzile din piață și cele la depozite, calculate ex post, sunt real pozitive, ceea ce nu se mai întâmplase de șapte ani.
De altfel, în toate țările din regiune nivelul dobânzii cheie este peste cel al inflației – unde România rămâne pe primul loc: Cehia are o inflație de 2% și o rată cheie de 4,5%, Polonia are o inflație de 2,6% și o dobândă de 5,75%, în timp ce în Ungaria inflația e la 3,7% pe an și la rata cheie e la 6,75%.
În acest sens, într-adevăr, politica BNR pare să fie mai restrictivă acum decât era anul trecut și va deveni mai restrictivă pe măsură ce scade inflația, dacă dobânzile nu sunt și ele reduse.
Isărescu mai spune că BNR nu a dorit să rămână „cocoțată” cu dobânzile sus, la 7%, înainte de toamnă și descrie ceea ce analiștii au numit fereastra de oportunitate oferită de scăderea mai rapidă a inflației din ultimele luni.
„Nu puteam să rămânem cocoțați cu rata de politică monetară sus în perioada de toamnă când probabil va fi mai dificil sau vor fi factori perturbatori care ar putea să ne blocheze o decizie de reducere a ratei. Gândiți-vă că oricând poate să apară o inversare de mișcări de capital”, explică Isărescu.
Un exemplu de cum se pot inflama piețele este recentul episod de cădere a burselor, mai ales în Asia, care a fost însă unul de scurtă durată, explică guvernatorul.
În acest scenariu advers, BNR are instrumente pe care le poate folosi, dă asigurări Isărescu, cum ar fi rezerva valutară (pentru stabilizarea cursului - care în opinia BNR e în continuare "o ancoră de stabilitate") și sterilizarea lichidității interbancare la dobânzi mai mari decât cele ale facilității de depozit, ceea ce ar duce la creșterea dobânzilor în piață și ar face leul mai atractiv.
Totodată, scăderea inflației ar duce în continuarea la relativa întărire a politicii monetare, ceea ce ar descuraja ieșirile de capital, mai adaugă guvernatorul.
Inflația este prognozată să scadă la 4% la finele anului, față de 4,9% cât estima banca centrală în raportul din mai, în principal ca urmare a scăderii prețurilor la energie și a scumpirii mai lente a alimentelor.
ING Bank arată, într-un raport publicat după decizia de politică monetară, că evoluțiile recente favorabile ale inflației nu au venit din factori care sunt neapărat sub controlul băncii, centrale, ci din evoluția prețurilor la alimente, care sunt puternic influențate de cotațiile internaționale, și din intervențiile legislative asupra prețului la energie.
Mai mult, arată economiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Posea, presiunile de pe partea cererii din economie sunt încă ridicate, mai ales dacă ne uităm la dinamica de două cifre a salariilor, la activitatea de credit și la comerțul cu amănuntul (care de asemenea crește cu două cifre). În opinia economiștilor, fundamentele economice și riscurile ar trebui să domine optimizarea politicii monetare în perioada următoare, mai mult decât au făcut-o la cea mai recentă decizie.
Teoretic, arată ING, dacă BNR se va ghida doar după evoluția inflației, atunci ar trebui să aibă și mai mult spațiu de tăiere a dobânzilor la ședința din octombrie, când e de așteptat ca inflația să fie și mai jos decât acum (la circa 4% după noua prognoză a BNR), ceea ce ar duce la creșterea ratelor real-pozitive. ING însă se așteaptă ca banca centrală să ia o pauză în acest an și să consolideze tendința dezinflaționistă.
BCR vede, pe de altă parte, încă două tăieri ale dobânzii în acest an, până la 6%, asta dacă inflația nu va surprinde în sus. Analiștii BCR cred că prognoza de inflație a BNR sprijină noile tăieri și percep atitudinea lui Isărescu ca una prudentă, dar care susține o relaxare suplimentară.
"Guvernatorul consideră că poziția actuală a politicii monetare este relativ fermă și, prin reducerea ratei, banca centrală a eliminat o parte din restrictivitatea politicii. BNR rămâne dependentă de date, și menține anumite restricții a politicilor pentru a compensa politica fiscală expansionistă. Pe măsură ce se preconizează că inflația va decelera în continuare, rata reală de politică monetară crește, înăsprind orientarea politicii monetare", subliniază economiștii BCR Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță.
Pentru ca BNR să vină cu cele două reduceri, e nevoie de un mediu extern benign și de o scenă politică internă care să nu dea în clocot înainte de alegeri, mai arată analiștii BCR.
Isărescu subliniază și el situația fiscală precară, cu un deficit bugetar care a ajuns la 3,5% din PIB la jumătatea anului, când ar trebui să fie de 5% pe întreg anul, în condițiile în care de luna viitoare intră în plată și pensiile majorate.
Deficitul bugetar ține în loc și relaxarea dobânzilor, mai explică guvernatorul. „Nu stimulăm prea mult economia, o stimulează suficient politica fiscală!”
Rezolvarea situației fiscale ar putea veni însă numai după alegeri, e de părere guvernatorul, care subliniază și că proiecțiile curente sunt făcute pe datele existente, adică cu alte cuvinte nu iau în calcul eventualele creșteri de taxe de anul viitor - prognoza de inflație pentru 2025 este de 3,4% la finele anului.
În privința măsurilor ce ar trebui luate, Isărescu trimite reporterii să întrebe la ministrul Finanțelor – căruia îi urează succes să găsească banii pentru pensii -, dar își dă totuși cu părerea că Guvernul ar trebui să renunțe la facilitățile fiscale acordate unor categorii.
