Guvernatorul Băncii Naționale a României ridică perspectiva unui șoc stagflaționist la nivel mondial în perioada următoare – adică o recesiune cuplată cu inflație ridicată – asemănător celui din anii `70 și care a durat un deceniu până să fie depășit. Din situația actuală de inflație înaltă ”vom ieși greu și cu ceva răbdare”, spune Isărescu, care arată că creșterile generalizate ale prețurilor au fost generate pe de o parte de emisiunea monetară la nivel mondial de după declanșarea crizei COVID, apoi de criza energetică, inclusiv ca urmare a politicilor verzi, și șantajul și războiul început de Rusia.
”Este o inflație pe plan mondial. S-a ieșit dintr-o perioadă de represiune... represiune financiară de această tipologie n-a mai fost din anii `30”, spune Isărescu, cu trimitere la Marea Depresiune, caracterizată de șomaj ridicat și scăderea producției industriale. Spre deosebire de anii ’30, însă, când prețurile au fost în scădere, acum sunt în creștere – băncile centrale, mai ales băncile mari, au făcut o emisiune monetară de amploare.
Rata inflației a ajuns la 8,6% în SUA și zona euro – cel mai mare nivel de după 1981 în cazul americanilor, respectiv din istoria uniunii monetare europene.
În prima parte a crizei COVID 19, între februarie și iunie 2020, activele Rezervei Federale au crescut cu aproape trei sferturi la peste 7.000 de miliarde de dolari. De atunci au mai făcut pași treptați până la 8.900 de miliarde de dolari. Bilanțul Băncii Centrale Europene a crescut într-un ritm similar, de 90%, la 8.900 de miliarde de euro.
”După ce introduci atâta emisiune monetară în lume, va fi foarte greu să o iei înapoi. A fost complicată de un război, de o criză energetică, de o suprapunere puțin fericită, să nu zic nefericită, de decarbonizare, a trecerii de la combustibili fosili spre alte tipuri de energie. Dacă aș fi politolog, aș spune că Rusia a prins momentul de slăbiciune pentru Europa și a șantajat. Nu e vorba doar să dăm vina pe unii sau pe alții. E vorba că am intrat într-o perioadă de inflație și să dorim să fie foarte scurtă”, spune Isărescu, întrebat cine este responsabil pentru inflația înaltă – care în perioada 2020-2023 va cumula cel puțin 30% în România.
”Cel mai mare risc e stagflația”, adaugă guvernatorul. Stagflația reprezintă o combinație între stagnarea sau recesiunea economică și inflația ridicată – perspectivele unei astfel de evoluții au fost ridicate de unii analiști la începutul războiului din Ucraina, care a trimis un nou șoc pe o piață de energie și așa aflată la niveluri record de preț în Europa.
”Știu ce s-a întâmplat în anii `70 și că a durat 10 ani să ieșim din acea situație. Nu noi, lumea. Și atunci s-a dat vina ba pe unul, ba pe altul. Un asemenea șoc, o creștere de o asemenea amploare a prețului la un produs de bază care este țițeiul – dar acum avem și țiței, și gaze naturale, și electricitate și alte materii prime – este în același timp și inflaționist și recesionist. Politicile keynseniste spun așa – combați cu ceva mai multă inflație ca să ieși din recesiune sau accepți ceva recesiune și combați inflația. Când le ai pe amândouă, e greu, îți trebuie reforme structurale și acestea necesită timp. Deci vom ieși greu și cu ceva răbdare”, explică Isărescu.
În anii ’70 inflația a fost ridicată, după ce Fed a ținut o vreme politica monetară ultrarelaxată care să ajute la finanțarea unor deficite bugetare mari și la stimularea creșterii economice. În cele din urmă șomajul a crescut și dinamica economiei a fost una anemică. America a pus capăt sistemului Bretton Woods de acoperire a dolarului cu aur și administrația Nixon a luat mai multe măsuri de control al prețurilor și salariilor în economie, care s-au dovedit a fi dăunătoare. În cele din urmă, inflația a fost stăvilită de creșterea dobânzii de referință la 20% sub mandatul guvernatorului Paul Volcker, o recesiune la începutul anilor `80, urmată de o perioadă de creștere economică puternică.
În cazul României, Isărescu spune că este nevoie de o întărire treptată a politicii monetare -, care a început anul trecut prin oprirea achizițiilor de titluri de stat, apoi de strângerea excedentului de lichiditate și ulterior de creșteri de dobândă – care să fie ajutată și de politica fiscală. O sursă de finanțare a creșterii economice care nu are caracter inflaționist este reprezentată de fondurile europene din programul Next Generation, crede guvernatorul.
BNR se așteaptă la o inflație mai ridicată în perioada următoare decât anticipa la raportul din mai, pe care o pune pe seama prețurilor mai mari la energie și a scumpirii alimentelor procesate, dar și ca urmare a creșterii prețurilor administrate.
Oficialul BNR precizează că este foarte important să calibrezi politica monetară astfel încât să eviți pe cât posibil intrarea în recesiune.
”Este foarte important să calibrezi politica monetară de așa manieră încât să eviți pe cât posibil intrarea în recesiune. Din ce cauză? Probabil că va fi greu de evitat o recesiune, nu numai la noi, în lume. Dar la noi ar apărea două dificultăți în plus. Prima, pe partea fiscal-bugetară: avem deja un deficit fiscal mare. Nu ai cum să mai faci corecția bugetară pe recensiune, veniturile fiscale scad foarte mult în perioade de recesiune. Nu poți nici să majorezi impozitele, pentru că accentuezi recesiunea. Sunt momente – să spun – dramatice în ce privește mixul de politici într-o astfel de situație. Iar la nivel micro, o firmă, datorită scăderii activității economice, trebuie să facă față unei cereri mai scăzute, costuri mai rdiicate la energie și mai vine și politica monetară care adaugă la costuri. Și aici este necesar să facem un dozaj fin. Și în consecință, fără să dau detalii, mergem și noi văzând și făcând”, a mai afirmat guvernatorul BNR.
Accelerarea creșterii ratei anuale a inflației în primele luni din trimestrul II a continuat să fie determinată de șocurile globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite, ce au antrenat și impulsionat ascensiunea puternică a inflației pe plan mondial, susțin reprezentații Băncii Naționale a României.
"Rata anuală a inflației și-a accelerat creșterea în primele două luni ale trimestrului II 2022 mai mult decât s-a anticipat, consemnând un salt în aprilie, până la 13,76 la sută, de la 10,15 la sută în martie, urmat de o majorare moderată în luna mai, la 14,49 la sută. Cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea consistentă și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale - pe fondul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor - și într-o mică măsură de majorarea prețului combustibililor, sub influența ascensiunii cotației țițeiului, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate", informează banca centrală într-un comunicat transmis după ședința Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat trendul ascendent în prima lună a trimestrului II, inclusiv în raport cu previziunile, dar și l-a temperat apoi, ajungând la 9,1 la sută în luna mai, de la 7,1 la sută în martie, în principal sub influența unor noi creșteri consistente ale prețurilor alimentelor procesate.
Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție, potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.
"Prin urmare, accelerarea creșterii ratei anuale a inflației în primele luni din trimestrul II a continuat să fie determinată de șocurile globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite, ce au antrenat și impulsionat ascensiunea puternică a inflației pe plan mondial, la valori fără precedent în ultimele decenii în state dezvoltate, inclusiv în numeroase țări europene", menționează BNR.
Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC - indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în luna mai la 8,3 la sută și la 7,1 la sută, de la 6,5 la sută, respectiv, 5,6 la sută, în martie 2022.
Rata anuală a inflației a urcat la 14,5% în luna mai 2022, de la 13,76% în aprilie, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). BNR anticipa că rata anuală a inflației IPC urma să atingă un maximum de 14,2% în luna iunie, potrivit Raportului asupra inflației din luna mai.
BNR a majorat la 12,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și estimează o inflație de 6,7% pentru sfârșitul anului viitor.
