România trebuie să își propună o creștere economică sustenabilă, fără salturi spectaculoase pe termen scurt care, mai apoi, se pot sfârși în crize dureroase, a afirmat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării unui document privind strategia de dezvoltare a României. Isărescu avansează rata de 3,5% ca fiind o creștere adecvată pentru economia țării.
Asigurarea durabilității creșterii economice este o precondiție pentru dezvoltarea României, iar politicile de creștere trebuie să țintească pe termen lung, a arătat Isărescu în fața președintelui Klaus Iohannis, a premierului Dacian Cioloș și a mai multor parlamentari și reprezentanți ai mediului academic, cu ocazia prezentării de către Guvern a strategiei de dezvoltare economică pe termen mediu și lung "România competitivă".
CITEȘTE ȘI Iohannis: Solicit Guvernului să întregească strategiile economice cu dimensiunea europeană necesară actualului context “Atunci când obiectivul atingerii unor rate înalte de creștere este tributar unei viziuni pe termen scurt, prețul plătit este sacrificarea echilibrelor macroeconomice, caz în care câștigurile obținute sunt de scurtă durată, chiar efemere. Perioadelor de expansiune le vor urma inevitabil recesiuni corective, fiind posibil ca, la finalul acestora, câștigurile anterioare să nu fie doar erodate ci chiar eliminate”, spune Isărescu.
El a prezentat exemplul perioadei de dinainte de criza economică declanșată la finele anului 2008, când România creștea cu rate ridicate, de peste 5-6% pe an, însă cu dezechilibre. Mai potrivite sunt ratele mai mici de creștere, dar mai de durată, consideră guvernatorul.
“Deși ar părea paradoxal, este preferabilă o creștere economică moderată, de exemplu de 3,5%, așa cum s-a avansat în cadrul unor dezbateri recente, dar pe parcursul a mai multor ani consecutivi”, declară Isărescu, în contextul în care Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 3,7%.
BNR estima că această creștere economică ar fi trebuit să ajungă la potențial în această vară și apoi să treacă peste acest nivel, mai exact să meargă în direcția supraîncălzirii, dar și-a mai redus așteptările cu ocazia ultimului raport privind inflația.
CITEȘTE ȘI Încă o lovitură de la CJUE pentru guvern: Restituirea eșalonată, în cinci ani, a taxelor auto încalcă principiile europene Comisia Europeană, Comisia Națională de Prognoză și Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 4,2% în acest an, alimentată de creșterea consumului privat și de consumul statului, care va face un deficit de aproape 3% din PIB.
Isărescu critică din nou caracterul pronunțat pro-ciclic al relaxărilor fiscale de anul trecut, în contextul în care înscrierea României pe o traiectorie ascendentă a creșterii economice era evidentă, și ar fi trebuit plătită datoria publică în această perioadă, în loc ca statul să genereze noi deficite bugetare.
Pentru dezvoltare este nevoie de politici structurale, care să asigure câștiguri permanente de competitivitate, lucru reflectat și în documentul propus de Cabinetul Cioloș, susține guvernatorul BNR.
