Investițiile de anul trecut s-au ridicat la 4,97% din PIB (59,27 miliarde lei) și s-au situat, astfel, pentru al treilea an la rând, sub nivelul deficitului bugetar, de 6,72% (80 miliarde de lei). Acest dezechilibru ar trebui să reprezinte însă un semnal de alarmă, după ce mai mulți ani guvernanții au erodat baza fiscală, colectarea de taxe și impozite, și au mărit în paralel cheltuielile. Un aspect important este că statul a cheltuit în decembrie pentru investiții, în principal plata de facturi emise în contul lucrărilor efectuate de mediul privat, peste 15 miliarde de lei, cel mai probabil o sumă record. Pentru 2022, ținta investițiilor, subiect de dispută între politicienii din coaliție, este de 6,7% din PIB (88,8 miliarde lei), relevă date analizate de Profit.ro.
Raportul dintre deficit și investiții nu a fost anul trecut deloc unul favorabil, dar s-a îmbunătățit față de 2020, când deficitul a fost de 102 miliarde lei, iar investițiile de numai 53,2 miliarde lei. Cea mai bună situație din această perspectivă a fost în 2015, când investițiile au totalizat 41,6 miliarde lei (5,8% din PIB), iar deficitul doar 10,7 miliarde lei (1,5% din PIB).
Anul trecut, statul a pornit cu planuri de investiții de 5,5% din PIB, a crescut ținta la prima rectificare la 5,9% din PIB, dar la a doua rectificare, când efectele crizei politice erau evidente, a revenit la 5,5% din PIB. În final, Guvernul a reușit cu greu să atingă 4,97% din PIB.
Doar în luna decembrie a anului trecut, cheltuielile pentru investiții s-au ridicat la 15,1 miliarde de lei (59,27 la final de decembrie față de 44,2 miliarde lei la final de noiembrie), o sumă foarte mare și probabil un nou record lunar, după ce în decembrie 2020 au fost de 12 miliarde de lei. Guvernul are obiceiul de a lăsa pe final de an o mare parte din cheltuielile anuale cu investițiile, în principal pentru plata facturilor emise în contul lucrărilor efectuate în cursul anului de mediul de afaceri pentru ordonatorii de credite din administrația centrală și locală.
De ce este important: Investițiile sunt cele care ar trebui să asigure dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea unor servicii pentru populație, cum sunt cele de sănătate sau învățământ, necesare pentru dezvoltarea țării. Reducerea investițiilor, deși poate părea a fi o economie în prezent, are un impact negativ mare în timp.
Este, de asemenea, important: Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuielile prea mari și veniturile mai mici ale statului și este acoperită prin împrumuturi nete, care cresc datoria publică. Publicul nu acordă atenție acestui indicator, deși, cu excepția perioadelor de criză severă, ar trebui să reprezinte un indicator al eficienței guvernanților.
În 2019, an care nu a fost afectat de criză, deficitul bugetar a depășit investițiile, pentru prima dată după 2009. Datoria publică a crescut în 2019 cu aproape 49 miliarde de lei, iar cheltuielile pentru investiții au fost de 43,6 miliarde lei.
Raportul dintre investiții și deficit ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă, după ce în ultimii ani guvernanții au tăiat din veniturile pe care statul le colectează din taxe și impozit și au mărit în paralel chletuielile rigide (greu de redus), în principal cu salariile aparatului de stat și pensii.
Acest dezechilibru a ajuns la un nivel atât de grav, încât statul nu mai poate face investiții din banii colectați la buget, care nu ajung nici măcar pentru celelalte cheltuieli. Investițiile sunt finanțate prin fonduri UE, un lucru bun de altfel, și prin împrumuturi.
Iar situația reflectată de inversarea raportului dintre investiții și deficit este și mai gravă. De exemplu, în 2020, după cum arată graficul de mai jos, din cele 53,2 miliarde lei investiții, 35,2 miliarde lei sunt de la bugetul de stat, iar 18 miliarde de lei fonduri UE. Atragerea de fonduri UE este pozitivă, dar pune în lumină capacitatea și mai redusă a statului de a face investiții din resurse pe care le colectează.
CITEȘTE ȘI Diferențe salariale mari între regiuni - Cât primești în Sibiu și cât încasezi în HarghitaCheltuieli de la buget pentru investiții
(Cheltuieli pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe)
An | Investiții totale mld. lei | Investiții totale %PIB | Deficit bugetar mld. lei | Deficit bugetar %PIB | PIB mld. lei |
---|---|---|---|---|---|
2022 (ținte) | 88,8 | 6,71% | 77 | 5,84% | 1.317,3 |
2021 | 59,27 | 4,97% | 80 | 6,72% | 1.190,3 |
2020 | 53,2 | 5,1% | 102 | 9,8% | 1.040,8 |
2019 | 43,6 | 4,1% | 48,7 | 4,6% | 1.059,8 |
2018 | 34,2 | 3,6% | 27,6 | 2,9% | 952,4 |
2017 | 26,8 | 3,1% | 24 | 2,8% | 857,9 |
2016 | 28,7 | 3,8% | 18,1 | 2,4% | 765,1 |
2015 | 41,6 | 5,8% | 10,7 | 1,5% | 712,6 |
2014 | 32,7 | 4,9% | 12,7 | 1,9% | 668,6 |
2013 | 31,6 | 5% | 15,9 | 2,5% | 635,5 |
2012 | 35,5 | 6% | 14,8 | 2,5% | 593,7 |
2011 | 36,3 | 6,5% | 23,5 | 4,2% | 559,2 |
2010 | 33,7 | 6,4% | 33,3 | 6,3% | 528,2 |
2009 | 35,2 | 6,6% | 37,7 | 7,1% | 530,9 |
sursă date: MF, calcule Profit.ro
Sursa investițiilor