Prima ședință a noului Consiliu de Administrație al Băncii Naționale a României arată aceleași îngrijorări cu privire la poziția macro-economică a României din ultima perioadă, potrivit minutelor publicate. Adâncirea deficitului extern reprezintă tema principală a discuțiilor, iar banca centrală notează și evoluțiile din domeniul companiilor, care pierd din competitivitate ca urmare a creșterilor de salarii, pe fondul unei stabilități a leului în raport cu monedele din regiune. Totodată, conducerea BNR avertizează și cu privire la situația bugetului de stat, unde va fi nevoie de ajustări pentru a face loc majorărilor de pensii de anul viitor, ceea ce înseamnă că vor fi tăiați bani de la investiții. Totodată, deficitul bugetar ridicat ar putea atrage costuri mai mari de finanțare interne și externe.
Chiar dacă inflația va fi mai mică decât estima anterior banca centrală, puține lucruri pozitive se desprind din minuta ședinței de politică monetară din 6 noiembrie, când a fost menținută dobânda cheie la 2,5%.
BNR remarcă în special deteriorarea deficitului de cont curent, ca urmare a importurilor ridicate de produse.
“Deficitul de cont curent continuă totuși să se adâncească față de aceeași perioadă a anului trecut într-un ritm alert, similar celui din trimestrul anterior, ca urmare a deteriorării consistente a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare. Unii membri ai Consiliului au considerat însă că, dincolo de ușoarele revizuiri în sens favorabil ale unor date statistice, imaginea de ansamblu rămâne în esență neschimbată, tendința de accentuare a dezechilibrului extern fiind deosebit de îngrijorătoare, mai ales în contextul deteriorării condițiilor economice în zona euro și la nivel global”, se arată în minută.
Banca centrală remarcă și că acoperirea deficitului extern cu fonduri autonome de finanțare, adică, investiții străine directe, a continuat să se înrăutățească. În primele 9 luni din acest an, deficitul de cont curent a ajuns la 8,1 miliarde de euro, în creștere cu 19% față de perioada similară din 2018, și deși ritmul de deteriorare este în scădere față de începutul anului, doar circa jumătate din ieșirile de valută sunt acoperite de intrări de investiții străine directe, față de circa 100% în urmă cu trei ani.
“Deosebit de preocupantă a fost considerată perspectiva continuării deteriorării contului curent și a poziției externe de ansamblu a economiei, de natură să inducă riscuri la adresa macrostabilității, dar și a sustenabilității creșterii economice, mai ales în actualul context economic și financiar global, marcat de implicații adverse și incertitudini decurgând din războiul comercial și Brexit”, potrivit minutei.
Presiuni suplimentare pe deficitul comercial vin și din creșterea costurilor cu forța de muncă, care în industrie a atins nivelul maxim al ultimilor 10 ani, inclusiv pe fondul pierderilor de competitivitate, notează BNR.
“În evaluările realizate, membrii Consiliului au făcut referiri la discrepanța dintre robustețea absorbției interne și slăbirea cererii externe, precum și la problemele de competitivitate non-preț ale unor sectoare, dar și la pierderile de competitivitate prin preț înregistrate de unele companii, pe fondul majorării susținute a costurilor salariale și al cvasi-stabilității cursului de schimb al leului. Mai mulți membri ai Consiliului au reafirmat nevoia unei corecții controlate a dezechilibrului extern, susținută prioritar de o ajustare bugetară, alături de reforme structurale consistente, care solicită însă timp”, se arată în minută.
Această stabilitate a cursului de schimb despre care vorbește BNR trebuie pusă în context regional. Leul a fost cea mai stabilă monedă în ultima jumătate de an, în timp ce forintul s-a depreciat cu circa 3%, iar zlotul a câștigat jumătate de procent. Pe de altă parte, inflația a fost consistent mai mare în România în ultimii ani, ceea ce a însemnat o apreciere în termeni reali a leului. Guvernatorul Isărescu a declarat în mai multe rânduri că o ajustare a cursului pentru a reduce deficitul de cont curent nu este de dorit. Ideea este reluată, într-o altă formă, și în minută.
“Unii membri ai Consiliului au atras însă atenția asupra riscului unei potențiale schimbări bruște a sentimentului pe piața financiară internațională, implicând mișcări ample de capital, care să afecteze serios mediul financiar intern, ceea ce reclamă, mai ales în condițiile deficitelor gemene, vigilență din partea băncii centrale și pregătire pentru o eventuală necesară reacție promptă”, se arată în document.
Banca centrală se așteaptă ca în 2020 consumul să redevină principalul contributor la creșterea economică, după o ușoară revenire în acest an a investițiilor, pe fondul creșterii în continuare a venitului net disponibil.
“Membrii Consiliului au arătat că, în contextul tensionat al pieței muncii, creșterea veniturilor populației ar putea chiar să depășească previziunile, în timp ce, o evoluție mai temperată decât cea anticipată ar fi posibilă în ipoteza implementării unor măsuri care să vizeze o diminuare a abaterii deficitului bugetar de la limita prevăzută de Pactul de Stabilitate și Creștere; acestea ar afecta și sentimentul de încredere a consumatorilor, deosebit de senzitiv la evoluții/evenimente cu impact advers asupra situației financiare curente/anticipate a gospodăriilor populației”, se arată în minută.
Evoluția investițiilor este incertă, în contextul riscurilor generate de deficitul bugetar care se prefigurează a crește. De fiecare dată când guvernele au rămas fără bani, primele tăieri s-au făcut de la cheltuielile de capital.
“Incertitudini și riscuri considerabil mai mari caracterizează perspectiva investițiilor, au apreciat membrii Consiliului, care presupune, la rândul ei, prelungirea influențelor stimulative ale politicii fiscale pro-ciclice pe orizontul proiecției. Inclusiv în contextul calendarului electoral, sursa lor majoră o constituie viitoarea construcție bugetară, date fiind creșterea considerabilă a deficitului bugetar în 2019 – îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanțare internă și externă –, precum și mărirea impactului bugetar anticipat al noii legi a pensiilor, de natură să facă necesare măsuri de stopare a deteriorării poziției fiscale, concretizate probabil, cel puțin pe termen scurt, în diminuarea cheltuielilor publice de investiții, incluzându-le pe cele finanțate din fonduri europene”, se arată în minută.
Noul Guvern PNL a arătat că va menține neschimbat calendarul de creștere a pensiilor cu 40% începând din septembrie 2020. Majorarea ar veni chiar înainte de alegerile parlamentare de la finele anului viitor.
Dar problema cea mai mare va fi cu închiderea bugetului în 2021, când Comisia Europeană estimează că deficitul va atinge 6% din produsul intern brut, adică va fi de două ori peste limita Maastricht, dacă nu vor fi luate măsuri de compensare.
