Agențiile de rating vor avea o nouă rundă de evaluare a notei României începând cu această seară. România este sub perspectiva unei retrogradări, dar agențiile au avut răbdare să aștepte alegerile parlamentare și un nou guvern pentru a evalua politica înainte de o acțiune. Stabilitatea politică necesară pentru reducerea deficitelor este printre principalele criterii urmărite de acestea, iar ING Bank apreciază că recentul scandal din coaliția de guvernare vine într-un moment nefericit.
Standard & Poor's, Moody’s și Fitch au plasat România sub perspectivă negativă din cauza deficitului fiscal în creștere și a perspectivei de deteriorare suplimentară prin majorarea pensiilor cu 40%, amânată doar târziu anul trecut înainte de alegeri. Deficitul extern a fost notat, de asemenea, ca o vulnerabilitate a României.
În condițiile pandemiei, cheltuielile publice au crescut și mai mult peste încasările la buget și astfel deficitul a ajuns la un nivel record de aproape 10% din PIB anul trecut, ceea ce înseamnă că mai bine de un sfert din banii cheltuiți de stat au fost împrumutați.
Agențiile au așteptat, însă, să treacă alegerile parlamentare înainte să mute defavorabil pentru România – o retrogradare ar însemna trecerea de la poziția recomandată investițiilor la cea nerecomandată sau junk.
ING România reconfirmă prognoza de creștere de 5,5% în acest an, după datele foarte bune pentru trimestrul patru din anul trecut, dar notează că scandalul politic, pornit după ce premierul liberal Florin Cîțu l-a dat afară din Guvern pe ministrul Sănătății Vlad Voiculescu numit de USR-Plus, vine într-un moment nepotrivit. USR a cerut înlocuirea lui Cîțu.
“Evoluțiile au venit cu siguranță într-un moment nefericit, chiar înainte de evaluările de rating din această zi și de vinerea viitoare. Importanța stabilității politice după alegerile din decembrie a fost un subiect pe care agențiile l-au subliniat, mai ales în legătură cu atât de necesarul proces de consolidare a bugetului și cu planificarea fiscală pe termen mediu în general. Evenimentele reprezintă un obstacol și ar putea duce la unele întârzieri ale politicilor, dar nu anticipăm o rupere a coaliției”, scriu economiștii ING Bank.
Deficitul fiscal ar urma să scadă în jurul a 7% din PIB în acest an, dar Guvernul n-a prezentat încă un plan pentru reducerea ponderii cheltuielilor rigide cum sunt cele cu salariile și pensiile în buget, care au ajuns să reprezinte aproape integral încasările din taxe, impozite și contribuții, problemă pe care au semnalat-o și agențiile.
ING notează și dependența puternică a investițiilor publice de proiectele cu fonduri europene, la absorbția cărora România nu a strălucit de la aderare. Investițiile publice ar ajunge la un record istoric de 5,5% din PIB dacă planurile guvernului se materializează, dar ar putea să fie la minime dacă atragerea de bani europeni nu funcționează. Capacitatea administrativă slabă la acest capitol este menționată printre îngrijorările Moody’s și S&P.
Deficitul extern a continuat să crească chiar și în criza pandemică – la criza economică precedentă acesta a scăzut abrupt – și a depășit 5% din PIB, față de puțin peste 1% cu cinci ani înainte. În primele luni din 2021 avem chiar o deteriorare și mai mare a contului curent. Chiar dacă cheltuielile excesive ale statului sunt principalul generator de dezechilibru comercial, ING crede că încep să iasă la iveală și probleme fundamentale de competitivitate. O absorbție mai mare de fonduri europene ar echilibra deficitul extern, în condițiile în care acesta a fost acoperit prin emisiuni de datorie, după căderea investițiilor străine directe anul trecut.
Cu toate aceste probleme, ING se așteaptă ca Moody’s și S&P să ducă perspectiva din nou la stabilă astăzi sau în octombrie și la o mișcare similară de la Fitch anul viitor.
