Economia României s-a scăzut cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025, comparativ cu precedentul, și a crescut cu doar 0,1% în termeni anuali. Creșterea PIB pe tot anul 2025 a încetinit la 0,6%, față de 0,9% în 2024.
„Mesajul acestor date semnal e clar: economia a încheiat 2025 cu dificultăți vizibile”, scriu economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Economiștii subliniază că, excluzând perioada pandemiei, scăderea din T4 2025 este cea mai mare de după 2012. Mai mult, revizuirile Statisticii, în special al datelor din T1 2025, când creșterea de 0,1% s-a transformat într-o scădere de 0,6%, au deteriorat și mai mult seria de date.
Mai în urmă, noile date arată că România a mai trecut printr-o recesiune, după ce datele aferente primului trimestru din 2024 au fost revizuite de la 0 la -0,4%, fiind urmate tot de -0,4% în T2 2024.
„Și, acum știm din ultimele revizuiri ale datelor că România a reușit să intre în recesiune și în prima parte a anului 2024”, notează economiștii.
Revenind la dinamica din T4 2025, fără a avea încă detaliile de la Statistică, economiștii ING se așteaptă ca principalul vinovat pentru contracție să fie consumul privat, probabil alături de investițiile private mai slabe. „Investițiile publice au contribuit probabil pozitiv și au prevenit o recesiune mai profundă”, arată ING.
Banca olandeză revizuiește de la 1,4% - estimare care era printre cele mai scăzute în rândul analiștilor - la 0,6% prognoza de creștere în 2026.
„Având în vedere valoarea foarte slabă din trimestrul 4 al anului 2025, efectul de carry-over în 2026 este substanțial negativ. Presupunând că nu vor exista alte revizuiri ale datelor - o presupunere importantă - economia va trebui să depună eforturi mari doar pentru a rămâne în teritoriu pozitiv”, arată economiștii.
Consumul va rămâne probabil scăzut pentru o vreme, având în vedere dinamica negativă a salariilor reale, care vor pune presiune pe cerere cel puțin până la jumătatea anului. Pe de altă parte, economiștii ING se așteaptă la un an record pentru intrările de fonduri europene, care vor susține economia prin investiții, deși efectul se va vedea probabil mai puternic spre finele anului curent și în 2027.
Starea mai slabă a economiei decât era anticipat ar putea duce la o inflație mai mică, ceea ce ar încuraja Banca Națională a României să relaxeze mai devreme politica monetară, cred analiștii ING.
„În același timp, încetinirea economică accentuată ar putea crește presiunea asupra guvernului pentru a tempera ritmul consolidării fiscale, având în vedere amploarea regresului”, arată Tătaru și Posea.
ING mizează în continuare pe o reducere a ratei cheie la ședința BNR din mai, și ca rata să ajungă de la 6,5% în prezent la 5,5% la finele anului.
