Cursa contra-cronometru de umplere a depozitelor de gaze pentru iarna viitoare începe să-și facă simțită prezența și în România, luni fiind tranzacționat pe piața pentru ziua următoare, operată pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), un volum record, de peste 73 GWh de gaze, dublu față de maximele zilnice anterioare. Gazul tranzacționat pe BRM este probabil majoritar importat din Rusia, prin gazoductul Turk Stream, importurile prin Bulgaria atingând marți un nivel record pentru acest an, de 10,5 milioane mc (peste 110 GWh).
Drept urmare, potrivit Transgaz, în depozitele autohtone sunt injectate marți 16,5 milioane mc (peste 170 GWh), echivalentul a aproximativ 70% din producția autohtonă, de 23,6 milioane mc.
Pe data de 10 iulie, în depozitele de gaze din România erau înmagazinați 15,4 TWh, reprezentând 47% din capacitatea totală disponibilă.
Prețul de 774 lei/MWh nu a fost însă unul mic, fiind de 5, respectiv 3 ori, peste cel la care producătorii autohtoni sunt obligați să vândă furnizorilor gaze pentru acoperirea consumului clienților casnici, respectiv CET-urilor.
Producția, importurile, exporturile și înmagazinările din ziua de marți, 12 iulie (Sursa: Transgaz)
Volumul gazului cu livrare în ziua de marți tranzacționat pe piețele spot ale BRM s-ar putea apropia de 100 GWh, dacă se păstrează nivelul intraday de luni, de peste 22,2 GWh, care se adaugă celui PZU, de 73,4 GWh.
Un nivel de 100 GWh comercializat pe piața spot, care de obicei reprezintă doar câteva procente din consumul intern, ar fi egal cu consumul zilnic de weekend sau cu 2/3 din consumului de aproximativ 145 GWh dintr-o zi obișnuită a săptămânii.
Incertiudinile privind evoluția viitoare a livrărilor de gaze din Rusia au făcut ca majoritatea tranzacțiilor cu gaz rusesc să fie lunare, iar în ultimul timp zilnice.
Evoluția importurilor de gaze rusești prin punctul de la Negru Vodă din acest an
Pentru luna iulie, rezervările de capacitate de import lunare s-au majorat la 37 GWh/zi prin punctul de interconectare de la Negru Vodă și la 5 GWh/zi, prin cel de la Giurgiu-Ruse, de la 34,2 GWh/zi, respectiv 2 GWh/zi în luna iunie.
Însă importurile efective sunt mult mai ridicate în prezent, ca urmare a efectuării de rezervări zilnice, aferente tranzacțiilor spot. Astfel, marți, prin Negru Vodă intra în România o cantitate de 3 ori mai ridicată decât cea rezervată lunar, de peste 100 GWh.
O parte din gazul rusesc care intră în România, 4,5 milioane mc/zi sau aproape 50 GWh, ajunge însă în Ungaria, care folosește în prezent România drept țară de tranzit pentru a compensa deficitul de gaz provenit din celelalte rute ale gazului rusesc spre Europa.
Evoluția ieșirilor de gaze către Ungaria prin punctul de la Csanadpalota din acest an
Ungaria și-a înjumătățit importurile din Austria în ultima lună, de la 150 GWh/zi la 75 GWh/zi și și-a majorat importurile prin Serbia, de la 113 GWh/zi la 178 GWh/zi. Timp de 6 zile, însă, între 22 și 26 iunie, acestea au fost nule.
Profit.ro a anunțat anterior că producătorii români de gaze naturale, cei mai mari fiind Romgaz și OMV Petrom, care asigură cumulat peste 98% din producția internă, ar urma să fie obligați să își încalce la nevoie contractele de livrare încheiate "la liber" înainte de 22 martie 2022 cu consumatorii industriali pentru a putea asigura integral consumul de gaze al clienților casnici și al producătorilor de energie termică din perioada aprilie 2022 – martie 2023, la prețurile reglementate stabilite de Guvern, de 150 și 250 lei/MWh.
După cum a relatat Profit.ro, din formularea respectivei legislații rezultă că producția internă de gaze naturale a României ar putea fi insuficientă pentru asigurarea la prețuri reglementate a întregului necesar al furnizorilor care vând gaze populației și CET-urilor.
Reducerea livrărilor de gaze din diferite surse, Rusia, Norvegia și Africa de Nord, către statele europene va conduce la o majorare fără precedent a prețului pentru această iarnă, care va depăși nivelul de 200 de euro/MWh, susține o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). În cazul României, în situația apariției unor zile geroase, potrivit directorului AEI, Dumitru Chisăliță, gazele din producția internă și cele depozitate ar asigura numai strictul necesarul de gaze pentru populație și eventual al entităților de maximă importanță (spitale, azile, închisori etc.) în lipsa importurilor de gaze.
