Traderii de gaze pariază pe faptul că România va fi în această vară într-o poziție de exportator net în raport cu Ungaria, rezervând întreaga capacitate de export la prețuri cel puțin duble față de cele de pornire.
Rezervările ferme din perioada aprilie-septembrie 2021 s-au situat la aproximativ de 50 GWh/zi, în condițiile în care capacitatea tehnică totală fermă a punctului de interconectare de la Csanádpalota este de 50,26 GWh/zi.
Licitațiile pentru cele două trimestre, al II-lea și al III-lea, s-au încheiat pe 4 februarie 2021.
Potrivite Asociației Energia Inteligentă (AEI), pentru trimestrul al II-lea a fost rezervată o capacitate de 2,05 GWh/h din cea disponibilă de 2,09 GWh/h, la un preț standard + premium 131% (total 1,06 euro/MWh), iar pentru cel de-al treilea trimestru, aproape toată capacitatea disponibilă de 2,09 GWh/h, la un preț de rezervare: standard + premium 101% (total cca 0,96 euro/MWh).
Potrivit AEI, acesta este rezultatul direct al programului de ofertare a 40% din producție impus de autorități celor doi producători autohtoni, Romgaz și OMV Petrom.
Traderii au rezevat întreaga capacitate fermă disponibilă pentru export în Ungaria (Sursa/ ENTSOG)
“Începând cu 1 iunie 2020, aplicarea programului de ofertare (Gas Release Program - GRP) pe piața gazelor naturale din România, prin impunerea unui mecanism de stabilire a prețului de pornire a licitațiilor, a generat în mod artificial diferențe semnificative de preț între piețe limitrofe. În plus, impunerea unui nivel al obligației de a oferta 40% din producție, cu mult peste nivelul unor programe similar, a generat creșterea exporturilor cu gaze naturale.
În această perioadă există diferențe considerabile de preț, de aproximativ 10 – 15 lei/ MWh între prețurile practicate la nivel internațional – raportarea la bursă CEGH Viena – și cele de pe plan local. Drept consecință, producătorii locali sunt în dezavantaj, deoarece tendința din prezent constă în stimularea furnizorilor să exporte gazele produse la nivel local pentru a obține prețuri mai competitive pentru marfă vândută.
O situație de acest tip poate favoriza traderii și furnizorii a căror tendință va fi să cumpere de la noi din țară și să vândă în afară – generând un flux de gaze dinspre România către piețele unde cotațiile sunt încă la nivele mai înalte. Vor fi afectate investițiile în zona de producție gaze cu repercusiuni asupra scăderii producției de gaze și creșterea dependenței de importuri a României.  Această arată că furnizorii au înțeles că intervenția în piață de gaze prin programul de ofertare a gazelor va conduce la prețuri mai mici la gazele produse în România decât prețul din zona central Europeană și ei pot face profit chiar dacă vor achita de 2,3 ori mai mult pe rezervarea de capacitate în punctul de export”, susține AEI.
În ceea ce privește rezervările în sens invers, de import, dinspre Ungaria spre România, acestea sunt mult mai reduse.
Astfel, în aceeași perioadă, aprilie-septembrie, este rezervată o capacitate de doar 20 GWh/zi, doar un sfert din capacitatea totală disponibilă, de 75 GWh/zi. Odată cu sfârșitul trimestrului al II-lea însă, în octombrie, capacitatea de import rezervată crește la 54 GWh/zi.
