România are printre cele mai reduse intenții ale cetățenilor din Uniunea Europeană de a se vaccina în acest an împotriva COVID-19, arată cel mai recent eurobarometru, analizat de Profit.ro, în condițiile în care este oricum la coada clasamentului în ceea ce privește dozele administrate. Românii își păstrează scepticismul față de măsurile guvernamentale afișat și anul trecut, în timp ce la nivel european încrederea în măsurile anti-pandemice s-a prăbușit și măsurile de izolare sunt tot mai greu de suportat. În plan economic, românii se arată cei mai încrezători într-o recuperare rapidă.
Românii au intenția să se vaccineze “cât mai curând posibil” doar în proporție de 18%, fiind a treia cea mai mică intenție de vaccinare din Uniune, după cea din Cipru și Bulgaria și la sub jumătate din media UE de 42%. Alți 23% dintre respondenții români au arătat că vor să se vaccineze în acest an, ceea ce împreună cu cei 5% care au declarat că s-au vaccinat deja duce ponderea persoanelor care s-ar imuniza împotriva COVID în 2021 la 46%, față de o medie UE de 65%. Cea mai mare intenție de vaccinare în acest an, de peste 80%, este în țări precum Irlanda, Danemarca, Suedia, Olanda și Finlanda. Autoritățile din România și din alte țări urmăresc o rată de imunizare (cu tot cu persoanele infectate și vindecate) de cel puțin 70% în rândul populației pentru a opri epidemia.
Proporția celor care spun că se vor vaccina “mai târziu” este de 36% în România, a doua cea mai mare din UE după Cipru. Rata celor care spun că nu se vor vaccina “niciodată” este 16%, mai mare decât media UE de 12%, dar nu e la nivelul unor țări precum Franța, Cipru, Letonia sau Slovenia.
Datele sunt prezentate în eurobarometrul publicat recent de Comisia Europeană pe baza sondajelor realizate în perioada februarie-martie.
În România s-a ajuns în prezent la o rată de vaccinare de circa 90.000 de persoane pe zi, o accelerare care a redus substanțial listele de așteptare. Campania de vaccinare s-a axat inițial pe personalul medical, bătrâni și bolnavi cronici, dar a trecut rapid la personalul bugetar și din instituțiile de stat, considerat esențial. De la jumătatea lunii martie a fost deschisă vaccinarea și pentru populația generală. Până în prezent au fost vaccinate 3 milioane de persoane cu cel puțin o doză. La capitolul doze administrate la 100 de locuitori, România este pe locul patru de la coadă, cu 25. Mai slab stau doar Croația, Letonia sau Bulgaria.
Încrederea în măsurile autorităților naționale s-a prăbușit la nivel european
Românii sunt printre cei mai nemulțumiți europeni față de măsurile luate de guvern pentru combaterea pandemiei, dar foarte aproape de media UE. Astfel, 57% dintre respondenții români se declară nesatisfăcuți de măsurile guvernamentale, iar 42% se declară satisfăcuți (față de 56-42 media UE). Atitudinea românilor era a treia cea mai potrivnică guvernului în vara anului trecut, cu 51% răspunsuri negative și 48% pozitive, după cea a spaniolilor și francezilor (57% răspunsuri negative). Dar scepticismul românilor cu privire la acțiunea guvernamentală a rămas relativ ancorat. În alte state satisfacția percepută de respondenți cu privire la măsuri a scăzut mai târziu și mult mai profund, după cum vom vedea mai jos.
Atitudinea la nivel european s-a deteriorat în toate țările UE față de vara lui 2020. În doar 11 țări răspunsurile cetățenilor mai sunt favorabile guvernului, față de 24 anul trecut. Astfel, media UE a scăzut cu 5 puncte procentuale de la 62% pentru răspunsurile pozitive și a crescut de la 37% la 42% pentru răspunsurile negative. O prăbușire a încrederii a avut loc în Letonia (de 56 pp!), Cehia (+47 pp), Estonia (+40 pp), Malta (+39 pp), Slovacia (+38 pp), Grecia (+36 pp), Cipru (+34 pp), Slovenia (+33 pp) și Austria (+30 pp).
Opinia publică s-a deteriorat mult mai puțin în ceea ce privește încrederea în capacitatea UE de a lua deciziile corecte pentru viitor, având în vedere modul în care a gestionat pandemia de coronavirus. 59% (-3 pp) dintre respondenți au încredere în UE al acest capitol, în timp ce 39% (+3 pp) nu au încredere. Românii sunt în rândul europenilor cu răspunsuri preponderent favorabile (65%). Cel mai ridicat grad de încredere, de peste 70% e în Portugalia, Malta, Ungaria, Danemarca, Lituania și Croația, iar cel mai scăzut, la jumătate sau sub, e în Germania, Cehia, Austria și Grecia.
Mai puțină răbdare cu măsurile de izolare
Răbdarea și atitudinea europenilor față de măsurile de izolare s-au deteriorat față de anul trecut. 40% (cu 8 puncte procentuale mai mult decât în vara lui 2020) consideră că măsurile de restricție sunt dificil sau foarte dificil de suportat. Ponderea celor care cred că măsurile sunt ușor de suportat a scăzut cu 9 puncte procentuale la 29%, în timp ce cea a celor care cred că măsurile sunt “și dificil și ușor de suportat” a rămas aproape neschimbată la 31%.
În România atitudinea negativă față de restricții este la media europeană, 28% dintre respondenți spun că măsurile de restricție sunt destul de dificil de suportat (+4 pp) și 13% (+4%) că sunt foarte dificil de suportat, chiar vătămătoare pentru sănătatea mintală și fizică. Ponderea celor care văd măsurile de izolare mai degrabă neutru a scăzut cu 2 pp la 33%, în timp ce cea a persoanelor care le consideră ușor sau foarte ușor de dus a scăzut de la 32% la 26%. Evoluția vine totuși în contextul în care restricțiile au fost inițial foarte dure la începutul pandemiei, dar apoi au fost relaxate și aplicate local.
La nivel european cei mai puțin afectați de izolare se arată, în general, nordicii, adică finlandezii, olandezii, estonienii, suedezii, lituanienii și danezii. Cele mai mari rate de răspuns negativ cu privire la dificultatea de a îndura izolarea impusă de autorități au venit din Portugalia, Italia, Grecia, Slovacia, Croația și Irlanda, multe dintre aceste țări fiind și cele care au înregistrat cele mai mari deteriorări în ultimul an.
42% dintre români cred că economia își va reveni cel mai târziu în 2022
Circa 6 din 10 europeni consideră că recuperarea economică din impactul pandemiei de coronavirus va avea loc în 2023 sau mai târziu, în timp ce 23% consideră că va avea loc în 2022, 5% în 2021 și 8% niciodată.
Românii se arată cei mai optimiști cu privire la rapiditatea recuperării economice. 44% estimează că aceasta va avea loc în 2023 sau mai târziu, cel mai scăzut procent din UE, în timp ce 24% cred că revenirea va avea loc în 2022. Pe de altă parte 11% văd o revenire a economiei în 2021, cea mai ridicată pondere din sondaj, la egalitate cu cea din Ungaria, și, absolut remarcabil, 7% consideră că economia deja și-a revenit.
Estimările BNR arată că economia își va reveni mult mai rapid decât era estimat anterior, produsul intern brut urmând să revină la nivelul de dinainte de criză la jumătatea acestui an. Datele privind perspectivele economice ale României au fost semnificativ îmbunătățite după ce trimestrul 4 de anul trecut a adus o surpriză de proporții în privința avansului PIB, ceea ce a redus căderea economică de anul trecut la 3,9% din PIB, sub media UE de 6,1%. Fondul Monetar Internațional vede un avans de 6% în acest an, al doilea cel mai mare din Uniune după cel al Spaniei.
Barometrul mai arată și că 12% dintre respondenții români cred că economia nu-și va reveni niciodată, un nivel similar al răspunsurilor pesimiste fiind întâlnit și în Franța, Slovenia, Austria, Ungaria și Bulgaria. Cea mai mare pondere din această categorie de răspunsuri o vedem în Polonia, Croația și Letonia.
Românii consideră în proporție de 60% că planul de recuperare de 750 de miliarde de euro este eficient sau foarte eficient în combaterea efectelor economice ale pandemiei, față de o medie de 55% a răspunsurilor pozitive la nivel european. Planul de redresare a fost anunțat în urmă cu aproape un an de Comisia Europeană și a fost aprobat de Parlamentul European în februarie 2021. Programul național al României, numit Planul național de redresare și reziliență, n-a fost încă aprobat de Bruxelles, care a solicitat modificarea acestuia.
Cei mai încrezători în fondurile de recuperare sunt maltezii, irlandezii, croații, polonezii și italienii, iar cei mai pesimiști sunt finlandezii, francezii, letonii, germanii și portughezii.
