Afacerile primelor 30 de companii care includ acționariat românesc vor depăși, în acest an, nivelul cumulat de 180 de miliarde de lei, cifră dublă față de cea înregistrată în urmă cu 10 ani.
Afacerile cumulate ale primelor 30 de companii care includ acționariat românesc au atins anul trecut nivelul record de 164,1 miliarde de lei, în comparație cu 92 de miliarde de lei, în 2010. Și profitabilitatea acestora a urmat aceeași tendință, de la 5,17 miliarde lei în 2010 la 12,1 miliarde ei în 2018, conform firmei de consultanță Frames.
Statisticile arată că ritmul de creștere al business-urilor a atins, în ultimii 5 ani, un nivel susținut și constant, semn al însănătoșirii economiei după criza economică. În 2017, de exemplu, afacerile cumulate ale celor mai importanți investitori se situau la 146,6 mld.lei, în creștere cu peste 10 mld.lei față de anul precedent (132,5 mld. lei în 2016).
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Top 30 – cele mai importante companii care includ acționariat românesc este condus de OMV Petrom care, prin cele două companii luate în calcul în analiză (OMV Petrom Marketing SRL ȘI OMV PETROM SA), a înregistrat anul trecut afaceri cumulate de 35,6 mld.lei, în creștere cu 6 mld.lei față de nivelul din anul precedent ( 29,8 mld.lei) și cu aproape 15 mld.lei față de nivelul din 2010 (21 mld.lei).
Locurile următoare în clasament sunt ocupate, în ordinea cifrei de afaceri, de cele două firme ale Rompetrol, Rompetrol Rafinare SA și Rompetrol Downstream SRL (ambele cu acționariat mixt român și olandez), cu afaceri cumulate de 25 mld.lei în 2018, față de 20 mld. lei în 2017.
Clasamentul primelor 10 de companii este completat de Kaufland România SCS (acționariat mixt – german și român), cu afaceri de 10,8 mld.lei în 2018 și Lidl Discount SRL (7,7 mld.lei), ambele companii parte a grupului Schwarz. Pe locurile următoare se situează firma de materiale de construcții Dedeman SRL (7,2 mld.lei), Engie SA (6 mld.lei), Orange România SA (5,7 mld.lei) și Romgaz SA (4,96 mld.lei).
Față de 2010, afacerile Kaufland au crescut de la 4,67 mld.lei la 10,8 mld.lei, iar Dedeman, o companie cu capital pur românesc, a ajuns la afaceri de 7,22 mld.lei (1,55 mld. lei în 2010).
În top 30 – business-uri care includ acționari români urmează, în ordinea cifrei de afaceri, Hidroelectrica SA, Dante International SA (eMag), Electrica Furnizare SA, Mediplus Exim SRL, E.ON Energie SA, Fildas Trading SRL, Altex România SA, OMV Petrom Gas SRL, Complexul Energetic Oltenia, Transelectrica SA, Telekom România Communication SRL, Takata România SRL, Alro SA, Oscar Downstream SRL, Coca-Cola HBC Romania SRL, Enel Energie Muntenia SA, Enel Energie SA, BlueAir Avation SA, Nuclearelectrica SA și Telekom România Mobile Communications SA. Toate acestea au înregistrat afaceri cumulate de 60,7 mld.lei, față de 58,6 mld.lei în 2017.
,, Radiografia business-ului cu pedigree românesc arată că cele mai importante afaceri se fac, în prezent, în domeniul extracției și prelucrării petrolului, vânzărilor de carburanți, comerțului, energiei și telecomunicațiilor. Agricultura, IT-ul și transporturile, trei dintre pilonii care ar putea asigura o dezvoltare sănătoasă a economiei, continuă să crească sub potențial, semn că investițiile în aceste sectoare rămân încă în zona de oportunitate’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Creșterea semnificativă a afacerilor primelor 30 de companii care includ acționariat românesc contrastează cu dinamica negativă a forței de muncă. Statistica Frames arată că numărul angajaților companiilor a atins anul trecut nivelul minim al ultimilor 10 ani.
Cele 30 de firme luate în calcul în analiză raportau în 2018 un număr de 97.598 de angajați, în scădere cu peste 16.000 față de anul precedent și cu mai mult de 22 de mii față de anul 2016. În 2010, spre referință, companiile din Top 30 angajau 105.905 angajați.
,,Criza forței de muncă afectează semnificativ economia românească. Absența angajaților a determinat multe companii să caute soluții de automatizare a proceselor de producție. Pe de o parte, criza forței de muncă a generat o temperare a ritmului de dezvoltare la nivelul economiei însă, din altă perspectivă, a contribuit la eficientizarea activității, concretizată în creșterea profitabilității’’, afirmă analiștii de la Frames.
Potrivit acestora, criza forței de muncă va reprezenta, și în următorii ani, una dintre marile provocări ale economiei.
,,Lipsa unei platforme educaționale adaptată realităților din economie și inexistența unui mecanism optim de import a forței de muncă, în principal în zona de legislație, vor continua să impacteze în sens negativ dinamica economică. Creșterea economică va depinde în mare măsură, de modul în care companiilor vor investi în dezvoltarea noilor tehnologii, a proceselor de fabricație automatizate, a robotizării, soluții care, însă, vor compensa doar într-o oarecare măsură lipsa de personal’’, afirmă analiștii de la Frames.
Asigurarea unei forțe de muncă optime pentru economie va depinde, pe de altă parte, de politica salarială adoptată de companii și de modul în care statul va impulsiona acest lucru prin nivelul salariului minim și politica fiscală.
,,Reîntoarcerea românilor din țară este preferată, bineînțeles, importului de muncitori din străinătate. Fără a avea însă o corelație între nivelul salarial și productivitatea muncii, creșterea salariilor din pix, forțată de stat, va impacta în mod negativ economia. O relaxare fiscală, pe segmentul taxelor salariale, trebuie de asemenea luată în calcul, în condițiile în care mare parte din companii suferă de subfinanțare. Migrația masivă a locuitorilor, din ultimii ani, în special către orașe precum București, Cluj sau Timișoara, a făcut ca zone întregi din țară să fie practic părăsite, să ajungă în faliment. Lipsa forței de muncă, absența investițiilor în aceste zone sunt de natură să creeze probleme sociale grave. Este necesară, mai mult ca oricând, o strategie cu măsuri concrete de stimulare a business-ului în aceste zone în condițiile în care înființarea regiunilor de dezvoltare, planurile de investiții în mediul rural s-au dovedit ineficiente. Este nevoie de dezvoltarea infrastructurii, de reduceri de taxe în zonele defavorizate, de susținerea investițiilor de tip greenfield, de cursuri de calificare pentru populația din mediul rural, de dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații. Fără măsură concrete, România unitară, cel puțin din punct de vedere economic, va rămâne la nivelul de deziderat’’, arată analiza Frames.
