În plină pandemie, multor tineri le este tot mai greu să își găsească un loc de muncă. Transformările semnificative prin care trece economia, scăderea cererii în piața HR și lipsa unei perspective afectează puternic generația abia ieșită de pe băncile școlii. Școala românească scoate șomeri cu diploma, pe bandă rulantă. O realitate crudă, care afectează sute de mii de tineri.
Dacă înainte de criza COVID, mulți dintre ei, după ce terminau școala, își găseau rapid un prim loc de muncă în special în HORECA, servicii, construcții, retail, participau la stagii de pregătire în companii sau porneau pe calea antreprenoriatului, în prezent oportunitățile în marea lor majoritate au dispărut, iar opțiunile de angajare le poți număra pe degete.
Un sondaj, realizat în perioada 25 ianuarie – 1 februarie pe un eșantion de circa 250 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani, indică faptul că 8 din 10 tineri respondenți reclamă că absolvirea școlii nu este de ajuns ca să își găsească un loc de muncă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
78,9% dintre respondenți sunt în căutarea unui loc de muncă sigur, cu un contract de muncă pe durată nedeterminată, și numai 16% mai sunt dispuși să lucreze pe forme de colaborare, care să le permită opțiuni multiple.
52,6% dintre ei își doresc un job de birou, la care să meargă în fiecare zi, în timp ce numai 14,5% și-ar dori un loc în care să aibă muncă de teren.
,,Surprinzător este faptul că doar 32,9% dintre cei chestionați își doresc un job la distanță, altfel spus să lucreze de acasă. Acest lucru arată că, după restricțiile din 2020, tinerii își doresc tot mai mult un loc de muncă în care să interacționeze cu colegii. Sunt dornici să iasă din casă’’, afirmă Ligia Neacșu, managerul Best Smart Consulting, care a realizat studiul cu sprijinul Frames.
Ca să își găsească un loc de muncă, școala nu mai este însă de ajuns, este concluzia a 80,3% dintre cei chestionați. 77,6% consideră că, pentru a reuși să își găsească un job mai bun, au nevoie de un training, de un curs de specializare.
46,1% dintre cei chestionați consideră că cea mai bună formă de pregătire este una mixtă ( online/offline), 39,5% ar participa la un training în mediul virtual și numai 14,5% ar urma un curs de pregătire clasic, într-o sală de curs.
Întrebați în ce domeniu și-ar dori să lucreze, mulți dintre tineri au menționat, printre altele, domeniile marketing (8,9%), evenimente (8,3%), vânzări (6,5%), turism (6,5%), IT (6%), administrație (6%), cultural (6%).
,,Interesant este că, spre deosebire de anii trecuți, a scăzut interesul pentru jurnalism (1,2%) și imobiliare (2,4%), două dintre domeniile preferate de tineri în perioada anterioară crizei. În schimb, a crescut semnificativ dorința de a lucra în antreprenoriat (13,7%), un semn că, la nivel declarativ, mulți tineri au idei și vor să dezvolte afaceri, și în zona de social media – influencer/ blogger/vlogger (7,7%), un fenomen care atrage tot mai mulți tineri din România.’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Cei mai mulți dintre respondenți (42,3%) afirmă că, pentru a-și schimba jobul, trebuie să aibă în primul rând cunoștințele necesare și să urmeze cursuri de specialitate.
Întrebați ce le lipsește să lucreze acolo unde își doresc, dincolo de cunoștințele necesare, 16,5% au menționat problemele financiare, 6,2% voința, 1% situația familială în timp ce 34% au bifat răspunsul ,,alt motiv’’.
Cei mai mulți dintre respondenți (39,5%) se așteaptă la un salariu între 2.500 și 3.500 lei. 27,6% și-ar dori un salariu între 3.500-4.500 lei și numai 15,8% se așteaptă la un salariu peste acest nivel.
17,1% dintre respondenți s-au declarat dispuși să lucreze pe un nivel salarial minim, între 1.500 și 2.500 lei.
,,Așteptările salariale, opiniile privind educația și pregătirea pentru job, opțiunile privind domeniul în care și-ar dori să lucreze, toate aceste elemente arată că tinerii din 2021 sunt mult mai pregătiți pentru realitate decât în trecut. Sunt mai maturi, mai conștienți de ceea ce reprezintă, și își doresc siguranță și perspectivă. O generație dispusă să se specializeze, să urmeze cursuri de pregătire, să se perfecționeze. O rază de speranță, în condițiile în care România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința participării angajaților la cursurile de educație și training’’, a declarat Ligia Neacșu.
Potrivit datelor de la Eurostat, numai 1,6% dintre angajații din România au urmat astfel de forme de formare profesională, în 2019. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveția de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%.
În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.
O altă statistică interesantă arată că nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională.
Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). Spre comparație, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.
