Peste 500.000 de femei sunt implicate în prezent în afaceri, în calitate de acționari în companii active pe piața din România. Ca pondere, cifra reprezintă 37% din totalul acționarilor din România.
Luând în considerare firmele cu o cifră de afaceri strict pozitivă, aproximativ 135.000 de companii locale (25% din total) sunt controlate majoritar de femei (peste 50% din capital). Cifra de afaceri a acestor companii a fost de 88 de miliarde de lei (19 miliarde de euro) în 2018 și constituie aproximativ 6% din total, potrivit unei analize KeysFin.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Numărul acționarilor de sex feminin a crescut în perioada 2014 – 2018 în special în Capitală, de la 100.000, în 2014, până la 115.000, în 2018, în județul Ilfov, de la 14.000 până la 22.000, și în Cluj, de la 20.000 până la 27.000.
Cu toate acestea, majoritatea business-urilor în care activează româncele în calitate de acționar majoritar (>50%) au, în medie, cinci salariați și o cifră de afaceri de până la 550.000 de lei, fâcând parte din categoria microîntreprinderilor. În ceea ce privește categoria de vârstă cea mai reprezentată în mediul de business este 30-50 ani, astfel că peste 60% dintre acționarii femei din România au vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani, 10% au peste 60 de ani și numai 0,2% încep să dezvolte afaceri încă de la 18-20 de ani.
Chiar dacă salariul minim în România este mult sub media europeană (locul 19 din 21 de state europene care au acest indicator), ajungând la 466 de euro în primul semestru din 2020, România a înregistrat în 2018 cel mai mic decalaj salarial pe criterii de gen, la nivelul Uniunii Europene: 3%. Mai mult, țara a depășit chiar liderul la nivel de trai (măsurat după salariul minim), Luxemburg, care are un decalaj salarial de 4,6%.
La polul opus, state mult mai dezvoltate precum Cehia, Germania și Estonia au diferențe semnificative între salariile bărbaților și cele ale femeilor, cuprinse între 20%-22,7%.
În ceea ce privește salariul mediu brut local, acesta a crescut de 2,5 ori în ultimii 10 ani, ajungând la 4,357 lei în 2018. Astfel, diferența dintre veniturile obținute de femei și de bărbați, luând în considerare salariul mediu brut, s-a redus de la 6,3% în 2008, la doar 1,8% în 2018, ponderea reprezentând minimul european în acel an.
Luând în considerare salariul mediu lunar, româncele au cele mai mari venituri în administrație publică, unde media lunară este de 7.506 lei, IT&C, domeniu în care câștigă în medie 7.469 lei lunar, și intermedieri financiare, categorie care le aduce angajatelor 6.706 lei pe lună. De cealaltă parte, femeile din România care lucrează în hoteluri și restaurante au cele mai mici venituri, cu un salariu mediu lunar de 2.502 lei, în 2018.
Există și domenii în care femeile din România sunt mai bine plătite ca bărbații, iar pe primele locuri se află serviciile administrative și de suport, unde româncele câștigă cu 21% mai mult, ajungând, în medie, la 3.850 de lei lunar, și construcțiile (însă în cazul acestui sector, numărul angajatelor este extrem de mic, fiind de 6,5 ori mai puține decât bărbații, respectiv 50.000 la nivelul întregii țări).
Pe următoarele locuri în topul domeniilor în care femeile câștigă mai bine decât bărbații se află administrația publică, cu 7% mai mult, transportul și depozitarea, cu un avans de 4% și industria extractivă, unde diferența în favoarea femeilor este de 3%.
La polul opus, cel mai mare decalaj salarial înregistrat în 2018 se regăsește în industria prelucrătoare și în intermedieri financiare, sectoare în care bărbații câștigă în medie cu 19%, respectiv 29% mai mult decât femeile.
O atenție sporită merită acordată sectorului IT&C, unde, în perioada 2008-2018, decalajul între veniturile bărbaților și cele ale femeilor a crescut de la 5,5% în 2008 la 16%, în 2018. De altfel, în acest domeniu în 2018 existau cu o treime mai mulți angajați bărbați decât femei. La polul opus, în educație a fost înregistrată cea mai mare reducere a decalajului din ultimii 10 ani, cu aproape 10 puncte procentuale, de la 16,3% la 7%.
La nivelul numărului de angajate (în mediile public și privat), în ultimii 10 ani a fost înregistrată o creștere cu 3,2%, ajungând la 2,4 milioane în 2018, în vreme ce numărul angajaților bărbați s-a redus cu 1,9%, la 2,7 milioane de angajați în 2018. Cele mai multe angajate din România lucrează în industria prelucrătoare unde activează 570 mii de femei (24% din total), în comerț 441de mii (18,4%) și în sănătate&asistență socială 305 mii (12,7% din total).
Având o rată a șomajului de 3,9% în 2019, România se numără printre economiile europene cu cele mai mici rate ale șomajului după Cehia, Germania, Polonia, Olanda și Malta. La nivel european, în zona euro, rata șomajului a fost de 7,4% în anul 2019, iar la nivelul Uniunii Europene s-a raportat 6,2%. Din perspectiva genului, rata șomajului la bărbați a întrecut-o cu 0,8 puncte procentuale pe cea a femeilor (4,2% versus 3,4%).
La nivel local, cea mai mare rată a șomajului din rândul femeilor a fost înregistrată în Vaslui, Mehedinți și Dolj (7%), în timp ce, la polul opus, se află Ilfov, Timiș și București cu 0,8%, 1% și 1,4%.
