Nu mai puțin de 22 de proiecte de legi au fost lăsate pentru adoptare tactă de către senatori, de la ultima ședință de plen a Senatului. Printre acestea se numără introducerea unui impozit de 90% pentru veniturile din pensii de peste 10.000 lei, înființarea unui fond special pentru construcția autostrăzilor, modificarea statutului Băncii Naționale a României, precum și o serie de modificări ale Codului Fiscal și Codului Muncii, cu impact asupra mediului de afaceri, precum alocarea obligatorie de sume pentru sponsorizare.
Ultima ședință de plen a Senatului a fost miercuri, 25 octombrie, însă, deși știau că nu vor mai avea ședință de plen până la 1 octombrie, senatorii nu au acceptat să voteze decât un proiect de lege organică și alte câteva proiecte de legi ordinare cu termen de adoptare tacit până la finalul lunii septembrie. Celelalte 22 de acte erau pe agenda Senatului, dar nici senatorii puterii, nici cei ai opoziției nu au considerat că trebuie votate pentru a nu fi adoptate tacit și transmise fără dezbatere Camerei Deputaților.
Un astfel de proiect fusese modificat în comisia de specialitate pentru a nu mai pune în dificultate firmele.
Proiectul, inițiat de parlamentari UDMR și PSD, propunea obligarea tututor angajatorilor să organizeze activitatea de resurse umane și salarizare fie prin desemnarea unor angajați proprii, cu competențe certificate în domeniu, fie prin contractarea unor servicii externe specializate. Senatorii din comisia de muncă, primii care au discutat inițiativa, au eliminat însă din proiectul de modificare a Codului Muncii această obligație, după ce și Guvernul a semnalat că ar conduce la creșterea cheltuielilor pentru angajatori, în special angajatorii mici și mijlocii.
Prin adoptare tacită, proiectul va fi transmis acum deputaților fără nicio modificare, deci cu noua obligație, considerată împovorătoare pentru firme până și de către Guvern.
În schimb, a fost adoptat tacit un proiect de lege inițiat de PSD propune obligarea tuturor societăților comerciale și microîntreprinderilor la cheltuieli de sponsorizare, mecenat sau burse private, precum și ca un procent din aceste sponsorizări să fie direcționat către sporturile de interes național și către sportul școlar. În acest scop, limita deducerii cheltuielilor de sponsorizare este majorată la 30% din impozitul pe profit.
Autorii proiectului de lege propun modificarea Codului Fiscal astfel încât: ”cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii, sunt obligatorii pentru societățile comerciale care activează în România”. O obligație identică este stabilită și pentru microîntreprinderi.
Un alt proiect de lege adoptat tacit este cel al fostului ministru al Educației și senatorului PSD Liviu Marian Pop, care a propus ca venitul impozabil din pensii care trece de pragul de 10.000 lei lunar ar urma să fie impozitat cu 90%, potrivit unui proiect de lege.
Proiectul fusese respins de comisia de specialitate, mai ales în contextul în care taxarea suplimentară a pensiilor speciale, propusă de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost adoptată recent de Senat. Astfel, toate pensiile speciale vor fi taxate suplimentar, până la 31 decembrie 2025, cu 30% pentru venitul cuprins între 7.001-10.000 lei, respectiv cu 900 lei plus 50% pentru ce depășește 10.000 lei.
Acum, și propunerea fostului ministru Pop va fi considerată adoptată de Senat, urmând a fi discutată în această formă de către deputați.
O altă inițiativă legislativă, adoptată tacit, are ca obiect modificarea Statutul Băncii Naționale a României, vizându-se independența băncii centrale și interdicția de finanțare monetară, unele aspecte de guvernanță, adaptarea prevederilor existente ale legii referitoare la obiectivul fundamental și atribuțiile BNR și amendarea prevederilor privind rezerva minimă obligatorie anterior intrării în zona euro.
Măsurile sunt propuse de senatorul liberal Florin Cîțu și au în vedere soluționarea aspectelor de neconformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sesizate în Rapoartele de Convergență ale Băncii Centrale Europene (BCE) și ale Comisiei Europene din anul 2018, precum și în scopul elaborării noului cadru de funcționare a BNR anterior intrării în zona euro.
Potrivit inițiatorului, BNR ar fi avizat proiectul, dar deși comisia de buget-finanțe din Senat îl respinsese, acum proiectul va fi considerat adoptat și transmis spre dezbatere Camerei Deputaților.
Un alt proiect care nu fusese acceptat nici în comisii, dar acum este considerat adoptat de Senat are în vedere constituirea unui Fond special pentru autostrăzi.
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare înființarea Fondului special pentru autostrăzi ce se constituie din sponsorizări ale microîntreprinderilor, redirecționarea de către contribuabili a unei sume reprezentând până la 3,5% din impozit pentru susținerea entităților non- profit, alocări bugetare și alte sponsorizări și donații, urmând a fi administrat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Potrivit inițiativei legislative, Fondul special al autostrăzilor se constituie pentru completarea surselor de finanțare necesare construcției, modernizării, administrării, întreținerii și reparării autostrăzilor.
Alte proiecte adoptate tacit de senatori au în vedere acordarea de subvenții agriculturilor pentru comercializarea produselor proprii, majorări de indemnizații, decontarea de către statul român a procedurilor de repatriere a cetățenilor români decedați pe teritoriul Uniunii Europene sau înființarea unui Fond Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie.
Asupra tuturor acestor proiecte, pe care senatorii nu au mai găsit timp să le voteze, va decide Camera Deputaților.
