Depozitele populației ținute în monedă națională la bănci au scăzut pentru prima oară în termeni anuali de când există date disponibile la Banca Națională a României, în pofida inflației din ultimul an. Românii au pariat mai puțin pe leu și mai mult pe valută. Creditarea privată a continuat să accelereze în luna mai, în pofida creșterii dobânzilor. Pe de altă parte, creșterea masei monetare încetinește.
Inflația mare, care a ajuns la 14,5% în mai, face din leu o monedă de evitat pentru ținerea economiilor și una atractivă pentru împrumuturi, în condițiile unor dobânzi puternic real-negative.
Depozitele în lei (banii din conturi curente plus depozitele la termen) constituite de populație la bănci au scăzut cu 0,2% în mai față de anul precedent la 156,6 miliarde de lei. Dinamica în scădere reprezintă o premieră în ultimii 15 ani de când sunt disponibile date comparabile de la Banca Națională a României. Depozitele la termen în lei sunt în scădere încă din iunie 2021 și au ajuns la o rată de declin de 18,2% la 126,5 miliarde de lei.
Românii au preferat să țină economisirile în valută. Rata anuală a depunerilor în monedă străină a crescut cu 15,3% la 126,5 miliarde de lei echivalent. Un salt spectaculos, de aproape 30% la 82,6 miliarde de lei echivalent, este înregistrat de depunerile în conturi curente – bani ținuți fără dobândă, dar protejați de posibila depreciere a leului. De altfel, depunerile în euro au crescut cu 14,5% în ultimul an, însă creșterea vine doar din avansul de aproape 29% al plasamentelor over night (bani schimbați din lei în euro în conturile curente), în timp ce depozitele la termen au scăzut cu 5,4%.
Față de aprilie depunerile populației atât în lei cât și în valută sunt în scădere cu 1%, respectiv 0,4%.
Depozitele în lei constituite de firme au crescut cu 2,2% față de aprilie și cu 14,2% în termeni anuali la 144,9 miliarde de lei. Depozitele în valută au scăzut față de aprilie cu 0,9%, dar au crescut față de anul trecut cu 25,3% la 53,2 miliarde de lei.
Creditarea a continuat să accelereze în mai cu o rată de 1,6% față de aprilie și cu 16,5% față de anul precedent la 345,3 miliarde de lei, dinamică ce reprezintă un nou maxim de după boom-ul precedent, când nivelul creditului era încă foarte redus.
Creditul în lei a crescut cu 1,7% față de luna precedentă, în timp ce cel în valută a avansat cu 1,2%. Dinamica anuală în lei a ajuns la 20% la un volum total de 251 de miliarde de lei, cea mai mare contribuție venind de la companii, unde creditul a crescut cu 28,4%, în timp ce pe segmentul de populație creditul în lei a crescut cu 14,4%.
Creditul în valută a crescut față de anul trecut cu 8,2% la 94,2 miliarde de lei. Creșterea vine exclusiv din avansul de 18,8% pe segmentul companiilor la 68,2 miliarde de lei echivalent, în timp ce creditul în valută acordat populației a scăzut cu 12,5% la 26 de miliarde de lei, având în vedere că împrumuturile nou generate în monedă străină sunt foarte reduse ca urmare a restricțiilor de reglementare impuse în urmă cu mai mulți ani.
Dinamica masei monetare dă semne de temperare, evoluție ce ar putea prevesti și un declin al dinamicii inflației în perioada următoare. Masa monetară în sens larg (M3) a rămas relativ nemișcată la 569,4 miliarde de lei și este cu 5 miliarde de lei peste nivelul de la finele anului trecut. Dinamica anuală, deși încă ridicată, a scăzut treptat de la 15,8% la finele anului trecut la 12,6% în mai. Și dinamica cashului și banilor din conturile curente s-a temperat de la 20,5% la finele anului trecut la 15,3% în mai.
