Exportul de gaze în Ungaria pare a se fi stopat în noiembrie, după ce în a doua parte a lunii septembrie și în octombrie acesta a ajuns la un nivel mediu record de peste 16 GWh/zi, existând unele zile în care acesta a sărit și de 21,5 GWh/zi. Potrivit reglementatorului maghiar MEKH, importurile importante de gaze efectuate din România au fost rezultatul liberalizării pieței efectuată de autoritățile de la București, al indisponibilității de capacități de import din Austria pe termen scurt și al intrării în revizie a punctului de interconectare ungaro-austriaco-slovac Mosonmagyaróvár pe 21 septembrie.
Astfel, ecartul de preț de pe piața maghiară și cea austriacă a ajuns de 3 euro/MWh. La finalul lunii septembrie, un MWh de gaz pe piața de profil maghiară a ajuns și la 14,21 euro/MWh (aproximativ 70 de lei/MWh).
Comparativ, pe piața pentru ziua următoare (PZU) din România, prețurile s-au situat în respectiva perioadă (a doua jumătate a lunii septembrie - sfârșitul lunii octombrie) între 46 și 65 lei/MWh, ceea ce a avantajat exportul de gaze în statul vecin. Potrivit OMV Petrom, prețul mediu pe piața spot s-a situat în trimestrul al treilea la un nivel de 48 lei/MWh.
“Prețurile mai reduse de pe piața pentru ziua următoare de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) înregistrate începând cu ultima treime a lunii septembrie au susținut importurile de gaze din România în Ungaria”, notează în raportul său reglementatorul maghiar.
Interesant este că perioada cu cel mai mare volum de gaze exportat în Ungaria (mijlocul lunii octombrie) a coincis cu perioada în care s-au înjumătățit importurile de gaze din Ucraina (de la 45-50 GWh/zi la 21,5 GWh/zi) efectuate pe la Isaccea, ceea ce sugerează că exporturile către companiile maghiare au fost acoperite din producția internă.
Evoluția exportului de gaze în Ungaria din ultimele 2 luni (Sursa: ENTSOG)
Începând cu luna septembrie, gazul din producția internă intrat în sistemul de transport național a revenit la niveluri normale, de la un volum de sub 200 GWh/zi în vară la unul de aproximativ 250 GWh/zi începând cu luna septembrie.
Motivul: după ce și-a redus producția cu 30% în trimestrul al doilea, principalul producător de gaz autohton, Romgaz, a revenit începând cu luna septembrie la un nivel apropiat de normal.
Potrivit unor surse din piață, Romgaz și-a majorat, în cea de-a noua lună a anului, producția cu 52% față de media înregistrată în perioada aprilie-august. În luna septembrie, Romgaz a atins un nivel al producției egal cu 98% din cel înregistrat în luna similară a anului trecut, pentru ca în octombrie să ajungă la o producție mai mare cu 7% față de cea din octombrie 2019.
Celălalt mare producător de gaze din România, OMV Petrom, a raportat o scădere a producției de gaze cu 5% și una a vânzărilor de gaze cu 4%, în cel de-al treilea trimestru.
Evoluția importului de gaze din Ucraina din ultimele 2 luni (Sursa: ENTSOG)
Foarte probabil, Romgaz nu a exportat direct gaze în Ungaria, ci trader-ii au profitat de prețurile mai mici de pe piața autohtonă și de programul de ofertare obligatorie de gaz (gas release program) impus de guvernanți producătorilor autohtoni și au cumpărat gaz de pe piețele centralizate din România pentru a-l exporta în Ungaria, exploatând astfel diferența de preț dintre cele două piețe.
Inversarea diferențialului de preț dintre cele două piețe este explicația oferită de regementatorul maghiar MEKH pentru dispariția, începând cu a doua jumătate a lunii septembrie, a exporturilor de gaze din Ungaria în România.
“Utilizarea punctului de ieșire către România a dispărut aproape în totalitate începând cu luna septembrie, în pofida faptului că pentru punctul de interconectare de la Csanadpalota capacitățile de transport au fost rezervate în totalitate. Dispariția exporturilor (către România - n.r.) au fost influențate de adoptarea de către autoritățile române a mai multor măsuri de liberalizare a pieței începând cu luna iulie, ceea ce a condus la dispariția diferenței de preț (până în acel moment favorabilă pieței maghiare - n.r.)”, susține MEKH.
