Sectorul imobiliar a avut cea mai mare marjă netă de profit din economie, de aproape 23%, depășind industria extractivă, care anul trecut a beneficiat de explozia prețurilor la nivel intern și internațional. Marja netă a companiilor din România a crescut la jumătatea anului trecut în majoritatea sectoarelor și a dus profitabilitatea firmelor la un nivel record, relevă datele analizate de Profit.ro.
Firmele din România și-au majorat anul trecut indicatorii de performanță economică, pe fondul unei creșteri economice peste așteptări. Firmele au trebuit să se descurce anul trecut cu inflația ridicată, creșterii dobânzilor, războiului din Ucraina și scumpirea materiilor prime.
Profitul net agregat la jumătatea anului trecut a crescut cu 62% față de perioada similară din 2021, arată calculele Băncii Naționale a României pe baza bilanțurilor depuse de aproape 34.000 de firme care acoperă 84% din cifra de afaceri din economie.
Rentabilitatea capitalurilor (return on equity - ROE), care măsoară profitabilitatea firmelor în funcție de capitaluri (sau activele nete), a crescut la jumătatea anului trecut cu 6,2 puncte procentuale, la 23,6%, un nou rezultat record la 6 luni, peste precedentul maxim de circa 20% atins în 2007, înainte de criza financiară și economică. De asemenea, nivelul ROE în iunie este și peste cel de la finele lui 2021, care reprezintă cea mai mare valoare la 12 luni încheiate.
Băncile au ajuns cu rentabilitatea capitalurilor la peste 21% la finele anului trecut, foarte aproape de media pe economie, în condițiile în care deși au fost foarte profitabile în context european în ultimii ani, băncile românești nu au excelat în raport cu restul sectoarelor economice.
Randamentul activelor (return on assets - ROA), o măsură a profitabilității în relație cu activele firmelor, a crescut anul trecut cu 2,4 puncte procentuale la 9,9%.
Marja profitului net, care reprezintă ponderea profitului net în venituri, s-a majorat anul trecut la 6 luni cu 1,2 puncte procentuale la 6,5%.
Unele sectoare au înregistrat salturi impresionante ale marjei nete, mai ales în agricultură (+9,5 puncte procentuale), imobiliare (+9,3 puncte procentuale), industrie extractivă (+5 puncte procentuale) și utilități (+3,3 puncte procentuale).
Imobiliarele au ajuns la o marjă netă de 22,9%, mai mare decât cea a industriei extractive (20,6%), agriculturii (12,5%) sau utilităților (11,7%). Cele trei ramuri au o pondere de 4-6% în profiturile totale fiecare.
Sectorul imobiliar a beneficiat anul trecut de creșterea prețurilor proprietăților și de tranzacții ridicate. Situația s-a schimbat total însă în 2023, pe fondul contracției creditelor noi ipotecare, în condițiile creșterii puternice a dobânzilor.
Comerțul și-a majorat anul trecut marja netă la 4,6% (+0,5 pp), la fel cum s-a întâmplat și cu sectorul serviciilor (+1 pp la 6,9%), acestea fiind și printre sectoarele cu cea mai mare pondere în economie, precum și cu cea mai mare pondere în totalul veniturilor nete, la circa 28%.
Industria prelucrătoare, în schimb, cu o pondere de peste o cincime la formarea PIB și un nivel ceva mai mic la profituri, și-a redus la jumătatea anului trecut marja netă cu circa 0,6 pp la 4,5%, evoluție similară cu cea din construcții, unde scăderea a fost de 0,7 pp la 4%.
Marja profitului are o mare variație în funcție de sectorul economic, astfel că este mai potrivită pentru a compara companiile care au o activitate similară. În general, firmele care au o mare rată de vânzări tind să aibă o marjă mai mică, așa cum se întâmplă îndeosebi în comerț.
Ceilalți indicatori care influențează randamentul activelor sunt efectul de pârghie, adică activele totale împărțite la capitalurile proprii, și rata de rotație a activelor, adică cifra ce afaceri împărțită la activele totale.
Gradul de îndatorare agregat al companiilor (calculat ca raport datorii/capital) a înregistrat un avans moderat în prima jumătatea a anului 2022 față de aceeași perioadă a anului precedent (+2,5 puncte procentuale), la 139,5%. BNR evaluează că 34% dintre companii se află în zona de risc din punct de vedere al îndatorării, având un grad de îndatorare de peste 200%.
Datele băncii centrale arată că firmele n-au avut, în general, de suferit de pe urma creșterii dobânzilor într-o manieră care să le afecteze funcționarea. Nivelul EBIT (venituri înaintea plăților de dobânzi și taxe) chiar a crescut în primul semestru de anul trecut în comparație cu 2021 – de notată însă că situația în ceea ce privește dobânzile curente s-a deteriorat suplimentar în a doua parte a lui 2022 și s-a stabilizat în 2023.
Lichiditatea companiilor, un alt indicator important în situații de criză, s-a îmbunătățit anul trecut: cea generală a crescut cu 5 pp la 121%, în timp ce lichiditatea imediată, ce nu ia în considerare stocurile, a rămas relativ constantă la 83,5%.
