Inflația se întoarce spre țintă în țările din regiune, cu excepția României, unde a crescut în ianuarie în loc să scadă. Banca Națională a României întrezărește abia în decembrie 2025 revenirea ratei anuale în intervalul țintă, însă la limita de sus, sub pericolul măsurilor fiscale care ar putea veni după alegeri. Între timp, în Cehia inflația a scăzut aproape de 2%, în timp ce în Polonia și Ungaria s-a retras la sub 4%, conform analizei Profit.ro.
Birourile de Statistică din țările din Europa Centrală și de Est au publicat surprize pozitive cu privire la inflație în ianuarie, cu excepția României.
Rata inflației din Cehia a scăzut la 2,3% în ianuarie, de la 6,9% în decembrie, sub consensul analiștilor de 3% și a intrat în ținta băncii centrale (de 2%, plus/minus 1 pp) după doi ani și jumătate.
În Polonia, inflația a căzut de la 6,2% în decembrie, la 3,9% în ianuarie, față de estimarea mediană de 4,3% a analiștilor. Ținta de inflație a Băncii Naționale a Poloniei este de 2,5%, plus/minus 1 punct procentual, la fel ca cea a BNR.
În Ungaria, campioana inflației în Europa până de curând, rata inflației a venit de la 5,5% în decembrie la 3,8% în ianuarie, față de estimarea mediană de 4,3% a analiștilor. Banca Națională a Ungariei are o țintă de inflație de 3%, plus/minus 1 punct procentual, astfel că a adus inflația în țintă pentru prima dată după aprilie 2021.
Chiar și în Serbia inflația s-a redus de la 7,6% la 6,4%.
Peste tot a jucat un rol important efectul de bază, adică scoaterea din calculul statistic al scumpirilor mai mari din 2022.
În România însă, inflația a luat-o invers, de la 6,6% în decembrie a crescut la 7,4% în ianuarie, cu un avans de peste 1% în termeni lunari. Creșterea inflației românești a fost alimentată de modificările fiscale care au intrat în vigoare la începutul anului – creșteri de taxe și accize -, precum și de majorarea prețurilor administrate. BNR estimează la 0,7 puncte procentuale impactul majorărilor fiscale.
Această creștere a inflației amână reducerile de dobânzi din partea băncii centrale, luna mai fiind estimată de analiști ca fiind cea mai probabilă pentru ca BNR să livreze prima scădere a dobânzii cheie din actualul ciclu monetar, în timp ce celelalte bănci centrale din regiune sunt deja pe scădere.
Guvernatorul Mugur Isărescu a insistat, în prezentarea raportului de inflație pe februarie, că politica monetară a fost una „adecvată”, pentru că a oferit o traiectorie de scădere a inflației, concomitent cu evitarea unei recesiuni.
Din punct de vedere al cifrelor însă, România stă, ca de obicei, mai prost decât țările UE din regiune, cu excepția Ungariei.
Dacă nu uităm în urmă, inflația cumulată între ianuarie 2020 și ianuarie 2024 ajunge la 33,8%, față de 31,9% în Cehia, 32,5% în Polonia, respectiv sub nivelul de 40,1% din Ungaria.
Ce vine după anul electoral?
Cu perspectivele, România stă de asemenea mai prost. În decembrie 2024, BNR se așteaptă la un nivel de 4,7% al inflației, față de 2,7% în Cehia, 4,6% în Polonia și un interval de 4-5,5% estimat de Banca Ungariei. De notat că cele băncile centrale din Polonia și Ungaria încă nu au publicat noile rapoarte de inflație de la începutul acestui an și s-ar putea să-și ajusteze în jos prognozele, în timp ce Banca Cehiei a publicat raportul înaintea datelor surpriză de inflație pentru ianuarie.
BNR estimează că inflația va ajunge în țintă, la limita superioară de 3,5% a acesteia, abia în decembrie 2025.
Pentru BNR anul acesta va fi al treilea consecutiv în care va rata ținta de inflație, dar și obiectivul pentru 2025 este în pericol. Dacă în acest an nu mai sunt programate alte creșteri de taxe, având în vedere că sunt patru rânduri de alegeri, din 2025 situația s-ar putea schimba – lucru despre care vorbește și banca centrală atunci când menționează eventualele măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului bugetar. O nouă creștere de taxe în 2025, mai ales a taxelor pe consum, va umfla din nou inflația și va scutura prognoza firavă a BNR.
De altfel, guvernatorul Isărescu a subliniat în mai multe rânduri că e nevoie de măsuri pentru reducerea deficitului.
Inflația mare din România complică calendarul de tăiere a ratelor
Creșterea inflației din ianuarie complică ciclul de relaxare a politicii monetare, concluzionează ING Bank. Deși și-a menținut prognoza pentru luna mai ca primă ședință de reducere a ratei cheie, ING vede o relaxare mai lentă a politicii monetare în acest an: în loc de o scădere a ratei cheie de la 7% la 5,5%, acum o vede la 6% la finele anului.
Analiștii BCR cred de asemenea că că prima reducere a ratei cheie a BNR o să vină în mai și așteaptă o scădere la 5,75% până la finele anului, după ce Isărescu a spus că așteaptă două scăderi consecutive ale inflației pentru a purcede la prima tăiere, dar și că consiliul BNR a discutat deja relaxarea politicii monetare.
Erste se așteaptă ca Banca Cehiei să reducă dobânda cheie cu 0,5 pp la ședința din martie, sau chiar cu 0,75 sau 1 pp, având în vedere scăderea abruptă a inflației, de la nivelul curent de 6,25% (și care a fost stabilit după două tăieri la ultimele două ședințe de la 7%), și apoi încă 0,25-0,5 pp la ședințele din mai și iunie.
Pe de altă parte, în Polonia există riscul ca inflația să se reaprindă în a doua parte a anului, în funcție de măsurile guvernamentale – spre exemplu, intervențiile asupra prețurilor din piață, în special în sectorul energetic, ar putea să fie eliminate treptat. Erste apreciază că Banca Poloniei ar putea reduce dobânda cheie la finele anului, dacă inflația va continua să scadă mai mult decât se așteaptă piețele – nivelul curent de 5,75% datează din octombrie, după două reduceri de la 6,75%.
Și în Ungaria există riscul ca inflația să treacă de 5% în a doua parte a anului, apreciază Erste. Totuși, ING crede că Banca Ungariei va accelera ritmul de reducere a dobânzii la pași de 0,75 pp în următoarele luni până la 6,5% în iunie – venind de la nivelul curent de 10%, redus și el de la 13% începând cu toamna anului trecut.
