Avuția netă a populației a crescut în termeni nominali la jumătatea lui 2022 față de anul precedent, în contextul turbulențelor din piețele financiare cauzate de războiul din Ucraina. Dacă ajustăm cu inflația, însă, averea românilor a scăzut nu doar față de 2021, dar este încă sub nivelul din 2008, din timpul bulei imobiliare, arată calculele Profit.ro, pe baza datelor de la BNR și de la Statistică.
Românii aveau o avere netă de 2.886 de miliarde de lei la jumătatea anului trecut, în creștere cu circa 10% față de jumătate lui 2021, respectiv cu 7% față de finele lui 2021, arată datele de la Banca Națională a României.
Activele financiare nete au crescut la jumătatea anului trecut cu circa 8% față de anul anterior la 692 de miliarde de lei. În această categorie intră depozitele bancare (conturi curente și depuneri la termen), deținerile la fondurile de pensii, deținerile de obligațiuni sau banii investiți în fonduri mutuale sau de pensii private, din care sunt scăzute datoriile.
Românii s-au reorientat anul trecut spre depozitele la termen, pe măsură ce dobânzile remuneratorii au crescut, mutând banii din conturile curente. Piețele financiare și de capital au fost afectate în 2022 de turbulențele cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Valoarea acțiunilor și obligațiunilor a scăzut, cu efecte negative inclusiv asupra fondurilor de pensii private, care anul trecut au avut o scădere de randament.
Cea mai mare pondere în avuția populației o au, însă, activele imobiliare, care au ajuns la 2.194 de miliarde de lei la jumătatea anului trecut, cu circa 11% peste nivelul de la jumătatea lui 2021, venită inclusiv pe fondul unei creșteri cu 8,5% a prețului proprietăților imobiliare.
Nominal, valoarea activelor imobiliare (sunt incluse doar clădirile, fără terenuri), este a doua cea mai ridicată istoric după cea din 2021, depășind recordul anterior de 1.860 de miliarde de lei atinsă în 2008.
De 10 ori mai ”bogați” decât în 2002, dar mai ”săraci” decât în 2008
Dacă ajustăm cifrele cu inflația, creșterea avuției populației nu mai este atât de spectaculoasă. Față de decembrie 2021 prețurile de consum au crescut cu 10% la jumătatea anului trecut, în timp ce creșterea de prețuri a fost de 15% față de jumătatea lui 2021. Astfel, în termeni reali, avuția netă a scăzut în iunie 2022 cu 3% și 1% față de finele, respectiv jumătatea lui 2021, arată calculele Profit.ro, pe baza datelor de la BNR și de la Statistică.
Mai mult, avuția netă se păstrează cu 14% sub nivelul din 2008, când bula imobiliară umfla efectul de avere al proprietăților rezidențiale, în timp ce în termeni nominali creșterea este de 41%. Imobiliarele au o valoare ajustată cu inflația cu 28% sub nivelul de atunci, în timp ce activele financiare sunt cu 124% peste nivelul din 2008, respectiv cu 55% peste vârful din 2007 – în 2008 piețele financiare deja erau într-o corecție majoră, care a culminat în falimentul Lehman Brothers în toamnă și căderea burselor la nivel global.
În 20 de ani, averea netă a crescut cu peste 280% în termeni reali, și cu 970% în termeni nominali, cel mai mare salt fiind în perioada de dinainte și imediat după aderarea la Uniunea Europeană, după care a urmat o severă scădere până în 2011, când averea se înjumătățise față de vârful din 2008.
Recuperarea ulterioară a fost una graduală, mai accelerată începând cu 2015 și coincide, de altfel, cu creșterea salariilor – foarte puternic la stat în primă fază, dar și în privat după 2019.
Cifrele din grafic au fost ajustate în urmă cu valoarea leului de la jumătatea lui 2022, pentru a reflecta faptul că în urmă leul avea o putere mai mare de cumpărare.
În termeni nominali, creșterea este de aproape 10 ori, de la un nivel de 270 de miliarde de lei în 2002, însă inflația a fost una foarte ridicată în acest interval de 20 de ani, de circa 179%.
Salariile reprezintă principala sursă de venit a gospodăriilor românilor, cu peste două treimi din total. Anul trecut cheltuielile au crescut mult mai rapid decât veniturile, ca urmare a inflației, ceea ce lasă mai puțini bani disponibili pentru economisire și investiții. Mai mult, creșterea salariului mediu a rămas sub inflație începând cu vara anului trecut, scăderea reală fiind de circa 3%.
BNR estimează că unele gospodării pot amortiza creșterile de prețuri din economisirea acumulată în timpul pandemiei, însă precizează că aceste depozite sunt concentrate în mare măsură în rândul gospodăriilor cu venituri mai mari, în timp ce cele cu venituri mai mici sunt mai expuse șocului inflaționist, cheltuind o parte mai mare din venituri pe alimentele de bază și întreținerea locuinței, în condițiile în care un sfert din cheltuieli merg către alimente și băuturi, cu jumătate mai mult față de Cehia și Polonia, potrivit raportului de Stabilitate.
”În acest context, este posibil ca unele gospodării să fie nevoite să limiteze consumul sau să devină dependente de sprijinul guvernamental”, arată BNR, care adaugă și că este de așteptat să crească ponderea gospodăriilor cu dificultăți la încălzirea locuințelor, în condițiile în care prețurile gazelor și energiei electrice au crescut cu 70%, respectiv 24% în septembrie, raportat la anul anterior.
