Dobânzile băncilor la credite și depozite au crescut simțitor în aprilie, lună în care BNR a majorat dobânda cheie la 3%, iar în contractele persoanelor fizice a fost actualizată rata variabilă a dobânzii în funcție de IRCC. Creșterea ratelor de dobândă la depozite pălește însă în fața inflației ridicate – rata reală a ajuns la cel mai scăzut nivel de după prima parte a anului 2001. Mai mult, și dobânzile la toate categoriile de credit au rămas sub inflație, ceea ce nu s-a mai întâmplat de pe vremea hiperinflației din 1997.
Băncile au majorat în aprilie atât ratele plătite la depozite, cât și pe cele încasate din credite, în condițiile în care banca centrală a majorat dobânda cheie de la 2,5% la 3% (și la 3,75% în mai), evoluție care s-a văzut imediat și în piața monetară interbancară.
Dobânda la depozitele în lei aflate în soldul băncilor a crescut cu 36 de puncte de bază (100 de puncte de bază = 1 punct procentual) la 2,74% pe an, fiind la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 6 ani. Cel mai mult a crescut rata la depozitele acordate firmelor, cu peste jumătate de punct procentual, la 3,55%, în timp ce dobânda cu care sunt remunerate depozitele populației a avansat pe medie cu 22 de puncte de bază la 2,12%.
Dobânda la depozitele noi la termen a crescut cu 52 de puncte de bază, la 3,84%. Cu câte 52 de puncte de bază au crescut atât dobânzile la economisirile populației, la 2,59%, cât și cele pentru depunerile firmelor, care au avansat însă la 4,24%. Astfel, dacă anul trecut în aprilie dobânzile pentru depozitele populației erau la același nivel cu cele pentru firme (circa 1,1%), pentru prima categorie creșterea a fost de aproape două ori și jumătate, în timp ce pentru a doua de aproape patru ori.
Se remarcă din nou capacitatea firmelor de a profita mai rapid de dobânzi mai favorabile decât populația, mai ales în perioadele cu deficit de lichiditate – așa cum au fost lunile martie și aprilie.
Chiar și această creștere relativ rapidă a dobânzilor în comparație cu evoluțiile din ultimii ani pălește în fața inflației tot mai ridicate. În aprilie, rata anuală a inflației a ajuns la 13,8% pe an, față de 10,2% în martie, respectiv 3,2% în aprilie anul trecut.
Așadar, ratele mai mari de dobândă la depozite sunt departe de nivelul la care ar putea invita la economisire. În fapt, diferența dintre inflația din ultimele 12 luni și rata medie a dobânzilor la depunerile în sold este, la peste 11 puncte procentuale, cea mai mare din ultimii 21 de ani. Potrivit rapoartelor lunare ale BNR din arhiva electronică, în prima jumătate a anului 2001 dobânzile pasive practicate de bănci pentru clienții nebancari (dar inclusiv cei guvernamentali) erau de 27 – 29,5%. În același interval rata inflației scădea de la 40% la circa 35,7% - cea mai mare diferență a fost în februarie 2001 între cele două rate la 13 puncte procentuale.
Inflația curentă este cea mai ridicată de după ianuarie 2004, doar că represiunea financiară este mai mare decât atunci. În ianuarie 2004, dobânda medie la depozitele atrase de la clienții nebancari era de 11,3% - de altfel, în restul anului, rata dobânzii s-a menținut la aproximativ același nivel, în timp ce inflația a scăzut până la 9%.
Perspectivele pentru economisirea prin depozite sunt de asemenea sumbre, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată de BNR să ajungă la 12,4% la jumătatea anului viitor – adică cine a depus în aprilie bani la bancă pe un an la dobânda medie de 3,8% anul viitor va încasa în mod real cu 8,6% mai puțin, dacă proiecțiile băncii centrale privind evoluțiile prețurilor se adeveresc.
Mai mult, inflația continuă să depășească simțitor și dobânzile la toate tipurile de credite, fiind cu circa 7 puncte procentuale peste media generală.
Rata medie de dobândă la creditele în sold a crescut în mai cu 56 de puncte de bază, la 6,9% - un avans de 40 de puncte de bază pentru împrumuturile populației la 7%, respectiv de 80 de puncte de bază pentru cele ale firmelor al 6,77%. În luna aprilie au fost actualizate ratele pentru împrumuturile cu dobândă variabilă legate de indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), precum și o parte din cele indexate în funcție de ROBOR.
În trimestrul I cu aplicare în al doilea trimestru ROBOR la 3 luni a crescut pe medie cu 1,14 puncte procentuale, la 3,65%, în timp ce IRCC (calculat pe baza datelor din trimestrul al patrulea al anului trecut) a crescut cu 69 de puncte de bază, la 1,86% (dar urmează să înregistreze noi creșteri certe în restul acestui an).
Și pentru creditele noi dobânzile s-au mișcat în sus pe medie cu 56 de puncte de bază la 6,83%. Dobânda anuală efectivă la creditele de consum a crescut cu doar 8 puncte de bază la 9,7% - din martie rata medie la creditele de consum, care de regulă sunt cele mai riscante pentru bănci, e sub inflație. DAE pentru creditele ipotecare a crescut cu 41 de puncte de bază, la 4,63% - nivel încă sub cel din aprilie anul trecut.
Mult mai rapidă este creșterea dobânzilor pentru împrumuturile acordate firmelor. După ce băncile au fost puternic impulsionate în ultimii doi ani să finanțeze firmele la costuri reduse, în schimbul garanțiilor de stat, acum majorează destul de rapid ratele practicate în raport cu societățile nefinanciare. Rata medie a crescut în aprilie cu 69 de puncte de bază, la 6,69% - cu peste 2,4 puncte peste nivelul de anul trecut, dar și cel mai ridicat nivel al dobânzii de după mai 2014. Dobânda medie la creditele noi în euro era la 2,59% pe an în aprilie, fluctuând doar ușor în ultimul an, ceea ce face împrumuturile în valută și mai atractive pentru firmele acoperite la riscul valutar.
În 2001, chiar dacă inflația era considerabil peste rate remunerațiilor la depozite, ea a rămas constant sub cea practicată de bănci la credite, aflată la 48-50% în prima parte a acelui an. Ultima oară acest lucru s-a întâmplat în 1997, când inflația anuală a ajuns la 245% la finele anului, iar rata medie de dobândă pentru creditele plasate clienților nebancari era de 64% - datele sunt disponibile doar la nivelul anului, nu și pe fiecare lună în parte.
BNR păstrează cea mai mică dobândă cheie din regiune, în spatele băncilor centrale din Polonia (5,25%), Ungaria (5,9%) sau Cehia (5,75%).
