GRAFICE Cerere mare pe titlurile de stat românești după turbulențele financiare internaționale. Guvernul a acoperit deja aproape jumătate din finanțarea din piață pentru acest an

Apetitul investitorilor pentru titlurile de stat românești a crescut în ultima săptămână, în contextul turbulențelor din piețele bancare internaționale. Randamentele au scăzut atât în piața primară, cât și în cea secundară. Guvernul a emis deja 44% din obligațiunile programate pentru piața internă în acest an și 70% din cele de pe cea externă.

Prăbușirea băncilor americane Silicon Valley Bank, Signature Bank și problemele băncii elvețiene Credit Suisse, care au dus în cele din urmă la preluarea acesteia de către UBS, au generat volatilitate ridicată pe piețele internaționale în ultima săptămână. În Europa Centrală și de Est, monedele au scăzut față de euro, mai cu seamă în Cehia și Ungaria, unde deprecierea a fost de circa 1%, în timp ce leul a rămas relativ stabil.

CITEȘTE ȘI Date oficiale: România are 55.000 de medici cu aviz de liberă practică. Peste jumătate sunt în București și cinci județe. Trei județe au sub 300 de medici

Pe de altă parte, titlurile de stat din regiune au beneficiat de pe urma contextului internațional.

”Turbulențele de pe piețele globale, declanșate de panica provocată de proasta guvernanță, de gestionarea deficitară a riscurilor și de supravegherea câtorva bănci, au dus la o reducere a apetitului de risc, ceea ce a contribuit la o scădere a randamentelor obligațiunilor de stat în toate țările ECE, cu excepția Ungariei”, arată o analiză a Erste.

Ministerul Finanțelor din România a împrumutat luni 1,28 miliarde de lei prin două emisiuni de obligațiuni. Titlurile cu scadența în noiembrie 2024 au atras oferte duble față de prospectul de 400 de milioane de lei și MFP a vândut în cele din urmă de 400 de milioane de lei, la un randament mediu de 6,86% pe an.

CITEȘTE ȘI Trucul prin care Germania vrea să permită motoarele cu combustie ce folosesc e-fuels după 2035

Titlurile scadente în aprilie 2030 au atras oferte de 1,7 miliarde de lei, de peste patru ori prospectul de 400 de milioane de lei, din care au fost adjudecate oferte de 883 de milioane de lei la un randament mediu de 7,32% pe an.

Cererea a fost ridicată, de patru ori peste prospect, și la emisiunea pe 10 ani de joi.

Randamentele în piața secundară au scăzut cu 30 de puncte de bază în piața secundară pentru titlurile în lei pe 10 ani față de acum o săptămână și jumătate, înainte ca SVB să fie preluată de autorități. Scăderi similare ale randamentelor au fost înregistrate și în Cehia sau Polonia.

Contextul este favorabil pentru MFP să împrumute mai mult din piață, după ce în februarie și martie a redus ritmul împrumuturilor, care atinsese un nivel record în ianuarie.

De la începutul anului și până la finele săptămânii trecute, Ministerul Finanțelor a emis 44% (32,2 miliarde de lei) din necesarul de finanțare în lei de pe piața internă și 68,4% (27,1 miliarde de lei) din cel de piața externă, și are de departe cea mai ridicată rată de acoperire din regiune, arată estimările ING Bank România.

”În general, având în vedere rezerva de cash, Ministerul Finanțelor din România este în cea mai bună poziție între colegi, ceea ce îi dă opțiunea să evite împrumuturile în cazul creșterii randamentelor”, arată analiza băncii olandeze.

Necesarul de finanțare este de 160 de miliarde de lei, din care 79 de miliarde de lei sunt titlurile din piața internă ajunse la maturitate, 12,6 miliarde de lei sunt obligațiuni externe ajunse la maturitate și 68,4 miliarde de lei este deficitul bugetar de finanțat.

MFP a acoperit deja circa jumătate din emisiunile programate pentru acest an și încă nu s-a terminat luna martie.

CITEȘTE ȘI Numărul de locuri de muncă remote scade abrupt pentru prima oară în ultimii trei ani. Primul an în care angajatorii fac pași concreți în direcția readucerii angajaților înapoi la programul de lucru de la birou

Pe lângă împrumuturile enumerate mai sus, statul ar trebui să mai ia circa 10 miliarde de lei echivalent în euro din emisiuni în valută către băncile românești, 15 miliarde de lei din obligațiunile emise către populație, circa 10 miliarde de lei din bani europeni și alte 7,4 miliarde de lei din împrumuturi de la investitori instituționali, arată estimările ING.

Necesarul de finanțare al României. Sursa: ING Bank

Investitorii străini au devenit mai interesați de titlurile românești – ponderea deținerilor acestora a crescut de la 15% la 20% în ultima jumătate de an, ceea ce a urca și România de pe patru pe trei în topul țărilor din regiune.

Ratingul României este cel mai scăzut, pe ultima treaptă recomandată investițiilor, alături de Ungaria, care a fost recent retrogradată de Standard & Poor’s la BBB-.

ING estimează că ratingul României ar putea fi îmbunătățit pe fondul scăderii deficitului bugetar. Astfel, Fitch ar urma să treacă perspectiv de rating de la negativă la stabilă, în timp ce nu este exclus ca S&P și Moody’s să treacă perspectiva de la stabilă la pozitivă în acest an.