Firmele din România și-au majorat profiturile cu 40% anul trecut și au atins noi borne în ceea ce privește profitabilitatea: cel mai mare randament al capitalurilor, cea mai mare marjă netă și cea mai mare pondere în PIB a profiturilor.
Companiile nefinanciare românești au încheiat 2022 cu un profit net de aproape 200 de miliarde de lei, în creștere cu circa 40% față de nivelul de 142,5 miliarde de lei din 2021, și cel mai ridicat nivel istoric, arată calculele Profit.ro pe baza datelor de la BNR.
Rezultatul net al firmelor s-a dublat față de anul de pandemie 2020, când totuși firmele reușeau să facă un profit record la acel moment.
Ponderea în PIB a profiturilor a ajuns la 14,1%, de la 12% în 2021, respectiv 8-9% în anii precedenți începând cu 2017. În 2009 și 2010, în timpul crizei financiare și economice, firmele au avut pierderi nete și profiturile în PIB au rămas foarte reduse, de până la 5%, până în 2015.
Rentabilitatea capitalurilor (ROE - Return on Equity) a crescut cu 6 puncte procentuale de 28,7%, de departe cel mai ridicat nivel de când avem o serie de date de la banca centrală cu acest indicator, precedentul record fiind stabilit în 2021.
Scumpirea energiei, mană cerească pentru unele firme
Toate sectoarele și-au majorat nivelul ROE, dar se remarcă creșterea din sectorul utilităților de peste 18 puncte procentuale până la 26,2%, pe fondul exploziei prețurilor la energie. De altfel, sectorul utilităților a înregistrat o creștere a profitului de 286%, în timp ce cel al industriei extractive una de 186%. Alte creșteri mari ale ROE au fost în servicii, de aproape 7 puncte procentuale până la 36,7%, industrie, de 5 puncte procentuale la 22,7% și construcții și imobiliare până la 24,2%.
Creșterea facturilor la energie și utilități și umflarea rezultatelor nete ale companiilor din cele două domenii cu 23,4 miliarde de lei față de anul precedent reprezintă o parte semnificativă din majorarea profiturilor de 57 de miliarde de lei ale tuturor firmelor din 2022 - prețurile produselor energetice s-au corectat puternic anul acesta pe piețele internaționale, dar sistemul de plafonare și compensare este încă în vigoare.
Sectoarele construcțiilor și imobiliarelor și-au majorat profiturile cumulate cu 37% sau aproape 7 miliarde de lei la 19,2 miliarde de lei la 26,3, în timp ce industria a înregistrat un avans al profitului de 11% sau 2,7 miliarde de lei de la 24,2 miliarde de lei la 26,9 miliarde de lei. Restul profiturilor de 112,8 miliarde de lei se împart între agricultură și mai ales comerț și servicii.
Firmele și-au majorat și marjele de profit în unele sectoare, cu cele mai mari creșteri în sectorul utilităților (+7,4 puncte procentuale la 12%), în industria extractivă (+3,2 puncte procentuale la 17,3%), în imobiliare (+3 puncte procentuale la 24,4%) și construcții (+0,9 pp la 11,3%). Marja netă a scăzut cu jumătate de punct procentual în agricultură (la 13,7%), cu 0,2 pp în comerț (la 5%) și cu 0,4 pp în industrie la 5,1%. În ansamblu, marja netă a crescut cu 0,8 puncte procentuale la nivelul record de 8,3%.
Valoarea adăugată brută a avansat cu 24% la 927,3 miliarde de lei, în timp ce lichiditatea generală a crescut ușor, până la 119%.
Inflația, trecută consumatorilor
Evoluția indicatorilor de profitabilitate din ultimii doi ani este explicată într-o măsură importantă de inflația ridicată. Cererea mare din economie a permis firmelor „atât transferul costurilor mai mari în prețurile finale, precum și creșterea marjei de profit”, notează BNR.
De altfel, pe partea de cheltuieli firmele au avut de gestionat creșteri importante anul trecut, care au fost transmise mai departe consumatorilor, așa cum am văzut. Cheltuielile cu utilitățile au crescut cu aproape 61%, cele cu mărfurile cu aproape 27% și cele materiile prime și materialele cu 26%. BNR mai arată că cheltuielile cu dobânzile au ajuns la niveluri similare valorilor din 2009, de 16,5 miliarde de lei, cu 60% peste valoarea din anul 2021, ceea ce a afectat firmele cu credite bancare, care sunt însă în special firme cu o situație financiară în general bună.
Nu toate companiile o duc bine
Nu toate firmele au făcut profituri anul trecut, desigur. Circa 225.000 de companii au fost pe pierdere, acestea reprezentând 28,7% din totalul companiilor active în 2022, ponderea acestor rămânând similară cu cea din 2021. Un total de 15% au avut pierderi în ultimii trei ani consecutivi.
Necesarul de recapitalizare a crescut cu 1,6% în 2022 față de 2021, semnificativ sub inflație, până la 138,8 miliarde de lei. Aceștia sunt banii pe care firmele care acoperă 30,4% din totalul societăților ar trebui să-i aducă pentru a atinge nivelul minim reglementat – aceste firme generează și 60% din totalul pierderilor. Circa 30% din firme au capitaluri negative.
Două treimi dintre firmele care au deficiențe necesită recapitalizare de până la 100.000 de lei, în timp 0,7% din firme au nevoie de capital suplimentar de peste 10 milioane de lei, acestea din urmă cumulând două-treimi din necesarul de recapitalizare.
O altă provocare pentru firme în perioada următoare ar putea veni din creșterea dobânzilor, care a dus la o deteriorare a indicatorilor de îndatorare. Astfel, gradul de acoperire a cheltuielilor cu dobânzile (EBIT/cheltuielile cu dobânzile) s-a diminuat cu 9,5% (la 1.036%), mai puternic pe segmentul IMM (-15%), „ceea ce poate avea implicații asupra capacității de plată a firmelor”, notează banca centrală.
Pe de altă parte, gradul de îndatorare al firmelor (calculat ca raport între datorii și capital) a crescut doar marginal, cu 7 puncte procentuale, la 166,7%.
„Condițiile financiare mai restrictive, care ar putea fi favorizate de incertitudinile recente privind situația geopolitică, precum și de persistența inflației, ar putea genera dificultăți în special pentru companiile au credite bancare”, arată BNR.
Firmele îndatorate excesiv acoperă jumătate din portofoliul de credite pentru firme al băncilor, cu 84 de miliarde de lei, dar rata de neperformanță este scăzută, la 3,8%, mai arată BNR.
Alte puncte care ar putea trage în jos profiturile firmelor vin din scumpirea forței de muncă, mai arată banca centrală. Salariul mediu net a crescut cu 17% în octombrie 2023 față de anul anterior, de două ori mai mult decât inflația.
„Situațiile financiare pentru anul 2023 vor reflecta inclusiv presiunile costurilor salariale în creștere, pe fondul lipsei de forță de muncă calificată și al majorărilor anunțate ale salariului minim”, consideră BNR.
Guvernul a luat la țintă firmele
Banca centrală nu menționează însă între provocările pentru firme și creșterea taxării ce va intra în vigoare de la începutul anului viitor – are critici doar la adresa taxei bancare.
Creșterea profiturilor firmelor nu a lăsat guvernul indiferent, în condițiile în care coaliția PSD-PNL are de acoperit un deficit bugetar ridicat, patru rânduri de alegeri anul viitor și foarte puțină înclinație de a reduce sau cheltuielile – dimpotrivă, a anunțat creșteri de 40% ale pensiilor până la finele lui 2024.
De la 1 ianuarie, firmele cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de lei vor plăti un impozit de 1% din vânzări, dacă această sumă este mai mare decât profitul net. Acest impozit se va datora inclusiv de către firmele cu pierderi. De asemenea, cresc taxele și impozitele și pentru o serie de sectoare economice care au beneficiat până acum de scutiri, dar sunt introduse și o altă liotă de modificări la sistemul fiscal, inclusiv obligația de depune on-line facturile la ANAF.
