Prețul gazului cu livrare în trimestrul al treilea, în care piața ar trebui să fie din nou liberalizată, este cu 25% mai redus decât prețul reglementat pentru consumatorii casnici și CET-uri prin controversata ordonanță de urgență 114/2018, care ar trebui eliminat de la 1 iulie. Iar trendul este unul descendent, ceea ce va conduce la un val de ieftiniri și în următoarele luni.
Până în prezent s-au efectuat pe platforma operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) trei tranzacții cu gaze cu livrare în trimestrul al treilea. Prima, pe 8 aprilie, la un preț de 60 de lei/MWh, a doua, pe 16 aprilie, la un preț de 55 lei/MWh, iar ultima, pe 24 aprilie, la un preț de 51 de lei/MWh.
Cu toate că prăbușirea cererii nu putea conduce decât la o evoluție descendentă a prețului, guvernul liberalo-militar a decis ca pe perioada de urgență să plafoneze prețul gazelor (la cel din contractele semnate deja, adică în mare parte, la 68 de lei/MWh).
În această perioadă însă, precum se poate observa din datele BRM, prețul gazului, inclusiv cel din trimestrul al treilea, când ar trebui, potrivit unei ordonanțe de urgență a guvernului, să se liberalizeze prețul, a ajuns mai ieftin cu 17 lei față de cel reglementat.
OUG de adoptare a liberalizării prețului gazelor se află în Parlament, unde va suferi foarte probabil modificări, comisia decizională, cea de industrii, fiind condusă de social-democratul Iulian Iancu, un vajnic adversar al oricărei liberalizări.
Profit.ro a anunțat săptămâna trecută că producătorii autohtoni de gaze, în principal Romgaz și OMV Petrom, și-au redus producția de la începutul lunii aprilie, cu aproximativ 8,5% în numai 2 săptămâni, adaptându-se din mers prăbușirii consumului, care a scăzut în medie cu aproape 40%.
Evoluția prețului gazelor pe BRM de la 1 ianuarie (Sursa: BRM)
Carantinarea economiei a gripat consumul industrial, de bază pe timp de vară, când cel rezidențial se reduce sezonier. Dacă pe 1 și 2 aprilie, potrivit datelor Transgaz, consumul din România era de 400 GWh/zi, iar producția de aproximativ 272 GWh/zi, în ultimele zile consumul a ajuns la 246 GWh/zi, iar producția de 249 GWh/zi. Au fost însă zile în care consumul a fost și mai mic. Pe 20 aprilie, de exemplu, s-au consumat 228 GWh și s-au produs 249 GWh, iar pe 17 aprilie, 231 GWh, respectiv 251 GWh.
Gradul de umplere a depozitelor și mai ales reducerea consumului ca urmare a carantinării economiei pun o presiune considerabilă pe preț
Situația este una extrem de dificilă pentru producătorii autohtoni. OMV Petrom a precizat, într-un document intern, că “orice ieftinire a prețului gazului cu un euro/MWh va avea un impact negativ de 18 milioane de euro”.
Compania nu precizează la ce preț al gazului și-a alcătuit bugetul, precum în cazul petrolului. În acest caz, OMV Petrom, care și-a alcătuit bugetul pe un preț mediu al barilului de 60 de dolari, a precizat că o scădere cu un dolar a prețului barilului va avea un impact negativ de 20 de milioane euro asupra rezultatelor companiei. Cu alte cuvinte, dacă prețul mediu pentru acest an va fi de 20 de dolari pe baril, prețul actual pentru țițeiul cu livrare în luna iunie, impactul total asupra rezultatelor OMV Petrom ar fi de 800 milioane de euro.
Dacă OMV Petrom și-a construit bugetul pe prețul reglementat la gaze de 68 de lei/MWh (14 euro/MWh), iar prețul va continua să scadă la cel de dinaintea liberalizării, 45 lei/MWh (9 euro/MWH), impactul negativ numai pe partea de producție de gaze va fi de aproximativ 100 de milioane de euro.
Dacă și impactul asupra rezultatele Romgaz este unul similar, suma de 100 de milioane de euro este superioară dividendelor achitate principalului său acționar, statul român (cu 70%) în acest an, aferente profitului pe 2019, de 434,5 milioane de lei.
