Excedentul de lichiditate înregistrat de sistemul bancar în raport cu Banca Națională a României a crescut în iunie la al doilea cel mai ridicat nivel istoric, conform analizei Profit.ro. Banii mulți din piață vor alimenta scăderea dobânzilor practicate de bănci, pe măsură ce BNR reduce dobânzile de referință.
Băncile au înregistrat în medie în iunie un excedent de lichiditate de 50,4 miliarde de lei în raport cu banca centrală, în creștere cu 4,9 miliarde de lei față de nivelul înregistrat în mai. Suma este reprezentată exclusiv de depunerile băncilor comerciale la banca centrală overnight, pentru care obțin o dobândă mai mică cu 1 punct procentual decât rata cheie.
Luna trecută, la fel ca în ultimul an și jumătate (cu excepții insignifiante) băncile nu au apelat la credite Lombard (cu o dobândă cu 1 pp peste rata cheie). De asemenea, BNR nu a ținut nici operațiuni de piață: nu a avut motive să injecteze lichiditate prin operațiuni repo, dar a ales nici să nu crească dobânzile din piață prin operațiuni de atragere depozite la o săptămână – ambele se fac la o dobândă egală cu rata cheie.
Din toamna anului trecut, băncile stau pe un munte de bani, sume pe care nu au unde să le plaseze. Parte din excesul de lichiditate provine din intrările de bani din afară, inclusiv plasamente în titluri de stat ale nerezidenților, precum și emisiuni de euro-obligațiuni ale Ministerului de Finanțe, sume care sunt cheltuite de la buget și ajung în cele din urmă în conturile deschide de populație și firme la bănci.
Faptul că băncile au atâtea resurse la îndemână pe care nu au unde să le plaseze face ca tranzacțiile interbancare să fie din ce în ce mai puține și mai mici ca volum. Totodată, cum băncile nu au nevoie să mai liciteze pentru depozitele atrase, dobânzile la depunerile noi la termen au scăzut cu 2 puncte procentuale în intervalul menționat, la 5,4% - nivel care doar din mai este ușor peste rata inflației.
Dobânda BNR pentru depozitele overnight a fost până de curând de 6% pe an, ceea ce a reprezentat și referința de facto a pieței – IRCC e în jurul acestui nivel de circa 6 trimestre, în timp ce mediile ROBOR la 3 și 6 luni au coborât de asemenea spre 6%.
BNR a redus săptămâna trecută rata cheie de la 7% la 6,75%, ceea ce a dus nivelul ratei la facilitatea de depozite la 5,75%. Imediat, dobânzile interbancare au reacționat, cu o scădere de circa 0,25 puncte procentuale atât a ROBOR, cât și a ratei medii ale tranzacțiilor efective.
O reducere suplimentară a dobânzilor BNR – economiștii apreciază că banca centrală e constrânsă de presiunile inflaționiste din economie, inclusiv de starea precară a finanțelor publice, astfel că nu poate tăia prea mult – s-ar putea transpune astfel într-o scădere a dobânzilor de referință la credite, câtă vreme persistă excedentul de lichiditate.
Pe de altă parte, dacă mediul internațional devine potrivnic României – care stă prost cu echilibrele macroeconomice – și BNR ar fi nevoită să intervină pentru menținerea cursului, atunci excedentul de lichiditate ar putea scădea (banca centrală distruge leii din piață atunci când vinde valută). Mișcarea ar putea fi suplimentar potențată de o retragere de depozite din sectorul bancar. În aceste condiții, aproape sigur dobânzile pe termen scurt ar crește, cu efecte asupra referințelor interbancare.
Cel mai recent episod în care excedentul de lichiditate s-a transformat într-un deficit acut a fost la începutul invaziei rusești din Ucraina: deficitul a ajuns la aproape 17 miliarde de lei peste noapte, dobânzile au urcat cu 1 punct procentual într-o lună și cu 2 puncte procentuale în trei luni.
