Entitatea cu cele mai mari participații la companiile de stat, Fondul Proprietatea, solicită președintelui Klaus Iohannis să întoarcă în Parlament legea votată ieri care scutește 100 de companii de stat de la aplicarea legii privind guvernanța corporativă și numirea unui management profesionist. Modificările vor proteja câțiva privilegiați în detrimentul majorității românilor, avertizează sud-africanul Johan Meyer, co-manager al Fondului.
Alertă lansată de Fondul Propretatea (FP) după votarea ieri în Camera Deputaților, la inițiativa majorității PSD-ALDE, a unei legii care exceptează aproximativ 100 de companii de stat de la obligația selectării unui management corporativ, măsură anunțată de Profit.ro. „Dacă anul 2017 a fost un an dificil, marcat de încălcări flagrante, abuzuri și atacuri sistematice împotriva guvernanței corporative, ieri a fost de departe cea mai neagră zi din istoria guvernanței corporative în România”, spune Greg Konieczny, manager din anul 2010 a Fondului, din partea companiei de administrare Franklin Templeton.
Este o măsură care ar urma să afecteze și unele din cele mai valoroase societăți de stat precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi București, Romgaz, Transelectrica, Administrația Porturilor Maritime SA Constanța și CE Oltenia. În acest sens, managerii Fondului Proprietatea îi solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea, urmând ca la reexaminrea în Parlament să fie identificate potențialele efecte negative ale legii.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Într-un interviu recent pentru Profit.ro, Konieczny declara că în anii 2016-2017 s-au făcut pași importanți înapoi în ceea ce privește atât guvernanța corporativă la companiile de stat, cât și demersurile de listare la bursă a unor societăți. Volatilitatea managementului companiilor, cu numiri ale unor persoane în conducerile administrative și executive pe mandate de numai 4 luni era caracterizată ca fiind „de speriat” de către polonezul care de 7 ani conduce FP. „Nu le este frică nici să îndepărteze oamenii care au adus schimbări pozitive în companii”, mai spunea Konieczny.
Fondul a trecut în revistă principalele elemente prin care noua lege ar urma să lovească în companiile de stat. Este vorba despre eliminarea obligației numirii de manageri profesioniști și independenți politic în conducerea executivă și Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, eliminarea obligației companiilor de stat privind raportarea publică și transparentă a situațiilor financiare anuale și semestriale, eliminarea obligației de a publica identitatea, experiența profesională și remunerația managerilor din conducerea companiilor de stat, eliminarea posibilității acționarilor minoritari de a numi membri în Consiliile de Administrație și îngrădirea accesului acestora la informații din cadrul companiei.
Inițial, majoritatea parlamentară a promovat un proiect de lege care prevedea exceptarea de la aplicarea legilor guvernanței corporative a societăților din industria de apărare Rasirom și Romtehnica, precum și a Administrației Națională de Meteorologie, lista fiind, ulterior, extinsă de senatori la alte societăți precum Tarom, Monitorul Oficial și Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) și toate companiile de furnizare a apei.
Legea votată de ieri extinde, însă, lista la aproximativ 100 de companii între care se regăsesc se regăsesc Hidroelectrica, Romgaz, Romsilva, Nuclearlecetrica, aeroporturile din București, Constanța și Timișoara, portul Constanța, CFR Călători și CFR Marfă, Poșta Română, Cupru Min, Unifarm, Șantierul Naval 2 Mai, Metrorex, Complexul Energetic Hunedoara, Compania Națională de Investiții Rutiere, Transgaz și Transelectrica.
Fondul Proprietatea ar urma să fie afectat în măsura în care este acționar minoritar cu pachete semnificative la o parte din aceste societăți. Co-managerul sud-african al Fondului Proprietatea Johan Meyer spune în comunicatul de astăzi că exceptarea acestora de la aplicarea legilor guvernanței corporative „vizează clar intenția de a proteja și îmbogăți câțiva privilegiați în detrimentul și pe cheltuiala majorității românilor”.
