Guvernul Cîțu pare mai puțin inclinat să crească cheltuielile rigide cu salariile și pensiile și mai conștient de riscurile la adresa redresării economiei comparativ cu guvernele precedente, potrivit Fitch Ratings, care remarcă însă că nu este clar cum vor fi abordate provocările la adresa sustenabilității finanțelor publice.
Proiectul de buget pe 2021, primul elaborat de actuala coaliție guvernamentală, și țintele de deficit pe termen mediu “indică o schimbare de la poziția expansionistă a politicilor fiscale caracteristică anilor dinaintea pandemiei”, arată o nouă analiză publicată de agenția internațională de evaluare financiară.
Potrivit Fitch, propunerea de înghețare a pensiilor și salariilor din sectorul public până în 2022 și reducerea subvențiilor și a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri și servicii reflectă un apetit mai mare pentru limitarea cheltuielilor.
“Cheltuielile cu pensiile au fost o sursă deosebit de semnificativă de incertitudine fiscală în ultimii ani, iar bugetul încorporează creșterea de 14% finalizată în septembrie anul trecut (propunerea inițială era de o creștere de 40%)”, arată agenția.
În același timp, estimările privind o creștere anuală de 4,3%-5% a economiei în perioada 2021-2024 sunt mai realiste decât cele avansate de unele dintre guvernele anterioare, iar obiectivul aducerii deficitului sub pragul de 3% din PIB în 2024 “recunoaște importanța sustenabilității datoriei publice pe termen mediu”.
“Guvernul pare, de asemenea, conștient de riscurile la adresa redresării economice în urma înăspririi agresive a politicilor fiscale și intenționează să mărească cheltuielile cu investițiile cu aproape 16%”, potrivit Fitch.
Agenția notează că cele mai multe ajustări pe termen scurt se vor realiza prin eliminarea graduală a unor măsuri de răspuns la pandemie și prin controlul creșterii cheltuielilor în alte zone, în timp ce veniturile la buget ar urma să crească odată cu revenirea economiei, revenire susținută inclusiv de fondurile UE.
“Guvernul nu a precizat încă planurile privind abordarea rigidităților bugetare legate de salarii, subvenții și contribuții sociale, deși premierul Florin Cîțu a spus că va căuta să crească flexibilitatea cheltuielilor cu pensiile, salariile și educația, concomitent cu eficientizarea administrației publice. Proiectul de buget pe 2021 nu include noi impozite sau majorări de taxe, mare parte din creșterea estimată a veniturilor (veniturile din taxe sunt proiectate să crească cu aproape 20%) fiind parțial dependentă de avansul [colectării] TVA, impozitelor pe venit, accizelor și contribuțiilor sociale, pe măsură ce creșterea economică se reia”, arată agenția.
La fel ca alte state din Europa Centrală și de Est, România va fi un recipient important al fondurilor europene acordate prin programul Next Generation EU.
“Deși transferurile vor fi neutre din punct de vedere al impactului bugetar, acestea ar putea contribui la reducerea costurilor de finanțare și la creșterea flexibilității cheltuielilor”, estimează Fitch.
Potrivit agenției, Guvernul intenționează să îmbunătățească colectarea impozitelor prin accelerarea digitalizării administrațiilor fiscale, iar potențialul ridicat de creștere al României ar putea sprijini reducerea deficitului post-pandemie.
“Însă fără reforme structurale legate fie de cheltuieli, fie de venituri, obiectivele fiscale sunt expuse riscului în situația în care creșterea economiei este sub așteptări, de exemplu din cauza reapariției infecțiilor cu Covid-19”, mai arată Fitch, care notează și că eventualele decizii dificile din punct de vedere fiscal ar putea să testeze coeziunea coaliției aflate la guvernare.
