Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă. „BBB minus” este ultima notă din categoria „investment-grade” (recomandat pentru investiții). Agenția de rating prevede o încetinire a creșterii economice în 2022, precum și un deficit bugetar mai mare decât cel prognozat.
Ratingul „BBB minus” acordat României este susținut de apartenența la UE și fluxurile de capital din UE, care sprijină investițiile și macrostabilitatea, de PIB-ul per capita și de indicatorii privind guvernanța și dezvoltarea umană, care sunt peste cele ale altor state care beneficiază de un rating din categoria „BBB”.
Însă acestea sunt contrabalansate de un deficit bugetar și un deficit de cont curent mai ridicate comparativ cu deficitele altor țări, cu performanțe scăzute privind consolidarea bugetară și rigidități ridicate ale bugetului, și o poziție de debitor extern net relativ ridicată, apreciază Fitch conform Agerpres.
Perspectiva negativă reflectă incertitudinile continue privind implementarea politicilor care să vizeze combaterea dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu și impactul războiului din Ucraina și al crizei din energie asupra performanței economice, fiscale și externe a României, se arată în comunicatul agenției de evaluare financiară.
Fitch: Creșterea economică va încetini în 2022
Invadarea Ucrainei de către Rusia reprezintă o turbulență externă semnificativă, deoarece va intensifica riscurile pe termen scurt la adresa creșterii economice și a inflației, și, într-o mai mică măsură, la adresa finanțelor publice și externe. Exporturile și legăturile comerciale cu Rusia - precum și cu Ucraina și Belarus - sunt limitate (exporturile spre cele trei țări au reprezentat doar 2,3% din total în 2020) și, spre deosebire de alte țări din regiune, România importă o pondere modestă din cantitatea sa de gaze din Rusia (20%, restul fiind produs pe plan intern). Totuși, majorarea semnificativă a prețului materiilor prime, perturbările din lanțurile de aprovizionare și creșterea mai slabă a principalilor parteneri economici ai României (în special zona euro) vor avea efecte negative semnificative, intensificând riscurile pe termen scurt, avertizează Fitch.
Fitch se așteaptă la o încetinire a creșterii economiei la 2,1% în 2022 (de la 5,9% în 2021), reflectând în principal încetinirea consumului și a exporturilor. Deși Guvernul a adoptat unele măsuri pentru a compensa costurile mai ridicate cu energia, ele vor fi probabil insuficiente pentru a preveni o pierdere a puterii de cumpărare. Fitch se așteaptă ca investițiile publice să ofere un impuls în semestrul doi din 2022, în linie cu o absorbție mai ridicată a Cadrului financiar multianual 2014-2020 și de la Fondul de redresare și reziliență. În 2023, Agenția se așteaptă la o accelerare suplimentară a ritmului investițiilor care, combinate cu ipoteza Fitch privind normalizarea comerțului extern și a lanțurilor de aprovizionare, vor majora creșterea economiei la 4,8%.
Deficit bugetar mai mare decât cel prevăzut
Indicele armonizat al prețurilor de consum va fi în medie de 10% în 2022 (cel mai ridicat nivel din 2004), iar în trimestrul doi din 2022 inflația va fi de peste 10%, posibil și în trimestrul trei (de la 7,9% în februarie), reflectând prețul mai ridicat al energiei și al materiilor prime. Spre deosebire de alte țări din regiune, creșterea salariilor pare a fi moderată (în special în urma limitărilor asupra salariilor publice), dar presiunile vor crește probabil deoarece continuă înăsprirea pieței forței de muncă continuă și angajații simt o presiune asupra nivelului de trai. Fitch se așteaptă la o atenuare a inflației la 5,5% în 2023.
În pofida așteptărilor privind o creștere solidă a veniturilor, Fitch se așteaptă ca deficitul fiscal să se situeze la 7,1% din PIB anul acesta, față de obiectivul de deficit bugetar de 6,3% din PIB.
Agenția de evaluare subliniază că principalii factori care, individual sau împreună, ar putea conduce la o retrogradare a ratingului suveran sunt: reducerea încrederii în capacitatea de a implementa consolidarea fiscală, care subminează credibilitatea politicii fiscale, duce la o creștere mai rapidă decât s-a proiectat a datoriei publice, reduce flexibilitatea de finanțare sau sporește riscurile la adresa stabilității macroeconomice și a sectorului extern.
În sens invers, principalii factori care ar putea conduce la o îmbunătățire a ratingului sunt îmbunătățirea încrederii că strategia fiscală a Guvernului va duce la reducerea deficitului fiscal și la stabilizarea nivelului datoriei ca procent din PIB pe termen mediu, și sporirea rezilienței economice și externe la înăsprirea condițiilor de finanțare și a riscurilor geopolitice.
