Ministerul Finanțelor a luat 1,54 miliarde de lei de la bănci prin titluri de stat scadente într-un an, dar a ratat licitația pentru obligațiunile scadente în 14 ani, pe fondul unei cereri scăzute și a unor randamente în creștere.
Băncile au depus oferte de 1,84 miliarde de lei pentru titlurile de stat scadente în martie 2025, cu mult peste prospectul de 400 de milioane de lei. Randamentul mediu a fost de 6,02% pe an, cu circa 7 puncte de bază peste cel din piața secundară.
Mult mai slabă a fost licitația pentru titlurile cu scadența în februarie 2038, cea mai lungă din piața de lei. Investitorii au subscris doar 223 de milioane de lei, față de un prospect de 300 de milioane de lei. Finanțele au respins toate ofertele ca urmare a randamentelor prea ridicate cerute de bănci. Este prima licitație ratată de după noiembrie 2023.
Săptămâna trecută, o licitație pentru obligațiuni scadente în iulie 2034 a avut o cerere de asemenea relativ slabă, de doar 469 de milioane de lei, față de un prospect de 400 de milioane de lei, și un randament mediu la 6,63% pe an.
Randamente în creștere, dar mai puțin decât în Ungaria
În piața secundară, randamentul mediu la titlurile pe 10 ani în lei a crescut cu circa 10 puncte de bază față de săptămâna trecută, la 6,63% pe an. Mișcarea este în concordanță cu cea din regiune și din piețele dezvoltate. Față de începutul lunii februarie, randamentul mediu a crescut cu circa 30 de puncte de bază.
Scumpirea datoriei publice în lei a fost însă mai lentă decât cea a datoriei în forinți. Randamentele la obligațiunile comparabile la 10 ani ale Ungariei au ajuns la 6,9% pe an și au sărit din nou peste cele ale României, după ce la începutul anului trecuseră sub acestea.
În cazul datoriei în euro, ecartul de dobândă al datoriei României pentru euro-obligațiunile scadente în 2033, la 2,9 puncte procentuale, rămâne mult peste cel al Ungariei, care este la sub 2 puncte procentuale, dar și peste cel al Serbiei (2,5 pp pentru titlurile scadente în 2029).
