Deputații din subcomisia pentru agricultură și industrie alimentară au renunțat la ideea închiderii supermarketurilor duminica, în schimbul cotelor obligatorii de minimum 51% de carne, legume, fructe, dar și lapte și panificație. Parlamentarii mai propun să fie interzise costurile pentru servicii aplicate furnizorilor, iar supermarketurile să promoveze, obligatoriu, produsele românești în țările din spațiul comunitar unde sunt prezente.
Senatul a votat, în luna octombrie, un proiect de lege care obligă magazinele să se asigure că mai mult de jumătate din carnea, legumele și fructele puse în vânzare sunt produse în România. Practic, minimum 51% din aceste mărfuri trebuie să fie producție locală, procentaj care iarna, doar pentru fructe și legume, poate să scadă la 30%.
Membrii Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară au format o subcomisie în care, pornind de la proiectul aprobat la Senat, propun modificarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Amendamentele, obținute de Profit.ro, urmează a fi aprobate săptămâna viitoare în dezbaterea Comisiei, care le va înainta spre adoptare plenului Camerei Deputaților.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Profit.ro a relatat, în premieră, că obligația magazinelor de a se asigura că minimum 51% din carnea, legumele și fructele oferite la vânzare sunt din producția locală, decisă de Senat, va fi extinsă și în cazul laptelui și al produselor de panificație.
Pe lângă acest amendament, deputații au propus o serie de modificări ale legislației actuale care afectează taxele percepute de marile lanțuri de magazine pentru serviciile de comercializare.
CITEȘTE ȘI Parlamentul a aprobat schema de ajutor pentru micii producători de vin, care pot primi până la 1 milion de euro pentru crame noi Astfel, legea interzice oricărui comerciant să solicite și să încaseze de la furnizor plata de servicii care nu au legătură directă cu operațiunea de vânzare. Deputații propun acum interzicerea oricărui comerciant “să solicite și să încaseze de la furnizor plata de servicii”.
Prin urmare, comerciantul va trebui să includă în prețul de achiziție al produselor orice alte cheltuieli legate de achiziția bunurilor respective, precum cele de transport, manipulare, diverse autorizații sau comisioane. De altfel, prețul de achiziție al bunurilor este definit, conform amendamentelor, drept “prețul de cumpărare negociat între comerciant și furnizor”, iar prețul de achiziție la consumator nu mai reprezintă “costul de achiziție” majorat cu adaosul comercial și TVA, ci “prețul de achiziție” majorat cu adaosul comercial și TVA.
Totodată, comerciantului i se interzice să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianți aceleași produse la un preț de achiziție mai mic sau egal cu cel cu care primul a achiziționat produsele respective.
Un alt amendament elimină termenul de 24 de ore în care un comerciant poate refuza recepția unor produse, acest refuz trebuind să se facă la momentul livrării mărfii, cu excepția cazului în care părțile convin ca recepția să se facă în scris în termen de 24 de ore.
Termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate și livrate nu va putea depăși 30 de zile, conform noilor prevederi, iar în cazul produselor alimentare proaspete acest termen nu poate fi mai mare de 7 zile.
CITEȘTE ȘI Crescătorii de vaci și de porcine primesc ajutoare financiare pentru pierderile după emabrgoul din Rusia și reducerea cererii din China Pe lângă cotele obligatorii de alimente pe care trebuie să le ofere din producția autohtonă, comercianții sunt obligați să pună la dispoziția producătorilor sau procesatorilor zone speciale de desfacere a produselor românești, separat de produsele intracomunitare.
Mai mult, deputații propun ca marii comercianții prezenți în România să fie obligați, ca prin intermediul lanțului propriu de magazine din alte state membre ale Uniunii Europene, să asigure promovarea produselor românești în spațiul comunitar.
Un deputat a propus și ca magazinele care dispun de o parcare mai mare de 250 metri pătrați să asigure pe minimum 30% din această suprafață, în zilele de sâmbătă și duminică, spații de vânzare pentru produselor agricole și alimentare românești
În schimb, deputații au renunțat la ideea închiderii supermarketurilor duminica și la cea a unui program strict pentru acestea în celelalte zile.
Unul din susținătorii acestor prevederi, deputatul Marin Anton a declarat pentru Profit.ro că deputații au renunțat la aceste restricții în condițiile în care se acceptă obligativitatea a minimum 51% produse românești puse în vânzare de comercianți.
“Atâta vreme cât marile magazine vor vinde cel puțin 51% din carne, legume, fructe, lapte și panificație de la producători locali, pot sta deschise și noaptea, după părerea mea”, a declarat pentru Profit.ro deputatul Marin Anton.
Pe de altă parte, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu a declarat încă din toamna anului trecut, că așa cum este prezentată legea în mass media, ca o măsură protecționistă de favorizare a produselor locale, aceasta ar contraveni legislației europene privind libera circulație a bunurilor și serviciilor.
Chirițoiu a explicat atunci că legea are șanse de a primi avizul doar dacă se va menține spiritul inițial al proiectului legislativ, ca o măsură de sănptate publică, pentru a favoriza produsele proaspete.
"Este doar un proiect care a trecut de prima cameră. Sunt convins că atunci când va ajunge la Camera Deputaților va fi o discuție mai serioasă, mai detaliată a proiectului de lege. În principiu, orice lege este o restricție în concurență. Trebuie văzut dacă această restricție este legitimă, dacă are sens, care este obiectivul ei și dacă măsura este proporțională", spune atunci Chirițoiu.
El mai arăta că la nivelul UE există excepții de la regulile de concurență pentru sănătatea publică, dar trebuie riguros fundamentate, incluzând definiții clare a ceea ce înseamnă lanțul scurt de livrare, precum și cine are atribuții de verificare și control.
