Prețul unei acțiuni BCR, plătit de bancă minoritarilor care au decis să se retragă din acționariat în urma fuziunii din grup, a fost stabilit la 0,54 lei prin raportul evaluatorului independent Deloitte Consultanță. SIF Oltenia, deținătoarea celui mai important pachet minoritar, de 6,2973%, află astfel că ar fi putut încasa peste 552 milioane de lei cash (peste 120 milioane de euro) dacă ar fi făcut cerere oficială de retragere în perioada legală, încheiată înainte de anunțarea prețului. A ales însă să nu o facă atunci, în condițiile în care decizia de retragere ar fi fost irevocabilă, indiferent dacă prețul stabilit ulterior de evaluator i-ar fi convenit sau nu. Între timp, a contestat în instanță hotărârea AGA de fuziune din cadrul BCR.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
BCR a fost obligată să comande acest raport de evaluare în momentul în care a primit prima notificare formală de retragere din acționariat, depusă de unul dintre acționarii care nu au votat hotărârea AGEA de fuziune în cadrul grupului. În final, nu a trebuit să răscumpere decât participații infime, toți ceilalți minoritari, alții decât SIF Oltenia (care nu a vrut să renunțe la participație în condițiile unui preț necunoscut), nedeținând decât puțin peste 0,1% din acțiuni.
Deloitte, evaluatorul numit de Oficiul Registrului Comerțului, a finalizat raportul la sfârșitul lui februarie. La începutul lunii martie, prețul rezultat, de 0,54 lei/acțiune, a fost comunicat doar acționarilor eligibili, adică celor care și-au exprimat formal voința de retragere până pe 27 decembrie 2016, depunând și acțiunile la sediul băncii pentru a fi transferate automat după obținerea aprobării BNR. De la BNR, aprobarea prealabilă pentru răscumpărarea propriilor acțiuni a venit pe 20 martie, BNR confirmând că nivelul fondurilor proprii ale băncii după plata prețului de retragere rămâne la un nivel acceptabil din punct de vedere prudențial.
Raportul Deloitte a putut fi consultat, la cerere, la sediul BCR, doar de către acționarii eligibili care au semnat și un angajament de confidențialitate în legătură cu conținutul acestuia. Andreas Treichl, CEO al Erste Group, acționarul majoritar al BCR, a confirmat, la începutul lui martie, la conferința de anunțare a rezultatelor grupului, că a primit raportul de evaluare pentru BCR, realizat de Deloitte, însă a refuzat să-i dezvăluie atunci conținutul.
La prețul pe acțiune stabilit de Deloitte, cea mai mare bancă din țară după active este evaluată la 8,766 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro). Cu aproape un miliard de lei mai puțin decât capitalizarea actuală de piață a celui le-al doilea jucător din piață, Banca Transilvania, de 9,7 miliarde de lei și foarte aproape de capitalizarea ocupantei locului trei după active, BRD – Groupe Societe Generale (8,75 miliarde de lei), și aceasta listată la BVB. Prețul mai mare dat de piață pentru concurenți mai modești la capitolul active este explicat, până la un punct, de profitabilitatea superioară a Băncii Transilvania, de randamentele bune oferite investitorilor, care au primit constant în ultimii ani acțiuni gratuite și dividende mari, în timp ce BCR nu a mai oferit dividende în aproape toată perioada de după criză și nu o va face nici anul acesta.
Raportând prețul la valoarea contabilă dată de capitalurile proprii, evaluarea Deloitte implică, pentru BCR, un multiplu P/BV ce abia ajunge la 1,2, mult sub cel de 1,6 dat pentru Banca Transilvania de prețul tranzacțiilor din piață și chiar sub cel de 1,4 valabil pentru BRD. Profitul BCR a crescut anul trecut cu aproape 14% față de 2015, la 1,045 miliarde de lei (232,9 milioane de euro), rezultat sub cel al Băncii Transilvania (1,2 miliarde de lei), dar peste cel al BRD (763 milioane de lei). Rămâne cea mai mare bancă din țară după active, acestea avansând în 2016 la 67,5 miliarde de lei, la distanță semnificativă de Banca Transilvania, cu 51,77 miliarde de lei.
Dacă acționarii BT și BRD își pot valorifica oricând deținerile la bursă, minoritarii Băncii Comerciale Române, nelistată și unde Erste deține peste 93%, au opțiuni mai reduse. Pentru ultimii acționari care au mai păstrat pachete BCR o șansă ar fi fost oferta pe care banca a fost obligată legal să o facă acum, după decizia de fuziune cu societățile de administrare a activelor imobiliare din grup.
Oltenia este singura SIF care nu și-a vândut acțiunile BCR în 2011, când Erste le-a oferit câte 126 milioane de lei cash și 1% din acțiunile Erste pentru pachetele de 6% din titlurile BCR deținute de fiecare. La cotația de atunci a acțiunilor Erste (25,69 euro), oferta echivala cu circa 103 milioane de euro pentru fiecare SIF și a fost acceptată de Banat-Crișana, Moldova, Transilvania și Muntenia, care le-au putut valorifica însă în funcție de momentele alese pentru vânzare. Titlurile Erste au scăzut până la minime de 11,3 euro în noiembrie 2011, revenindu-și ulterior. După decembrie 2012 s-au mișcat în intervalul 20-30 de euro (cu o coborâre singulară spre 17 euro în a doua parte a lui 2014. Schimbul de acțiuni s-a dovedit bun într-o perioadă în care Erste a obținut profit, în timp ce BCR a avut pierderi, astfel încât SIF-urile care au acceptat oferta atunci au putut acorda dividende generoase.
În așteptarea unei "oferte de nerefuzat"
Oltenia a încercat în fiecare an, fără succes, să găsească cumpărător la un preț mult mai bun sau să primească de la Erste o ofertă mai consistentă. Poziția sa de negociere s-a subțiat însă considerabil față de 2011, când avea alături în acționariatul BCR și celelalte SIF-uri. Acceptarea ofertei de retragere de către acestea a permis Erste să nu mai listeze BCR la bursă, așa cum ar fi fost altfel obligată să o facă.
Oferta de răscumpărare de anul acesta, la prețul stabilit de Deloitte, ar fi adus SIF Oltenia 552 milioane de lei cash (121 milioane de euro), sumă superioară celei refuzate în 2011, și semnificativ mai mare decât valoarea prinsă în bilanț de SIF, conform datelor raportate de BCR la BNR, la finele lui 2016 (389 milioane de lei), dar societatea nu și-a exercitat, nici acum dreptul de retragere. Președintele SIF Oltenia, Tudor Ciurezu, reales pentru un nou mandat în AGA de săptămâna aceasta, și-a convins proprii acționari, care au, la rândul lor, așteptări pentru încasări cash din care să poată primi dividende în viitor, că nu trebuie să cedeze cei 6% din cea mai mare bancă românească decât dacă aceștia vor veni cu o ofertă de nerefuzat. Ciurezu a explicat acționarilor ce înseamnă în opinia sa valoare justă: un preț comparabil cu cel al celorlalte bănci pe piață extrapolat la dimensiunea BCR care are o cotă de piață cu 25% mai extinsă decât a 2-a bancă din sistem, Banca Transilvania (TLV) și active, de asemenea, cu 25% mai mari.
În finalul AGA, acționarii SIF Oltenia au primit o veste proastă: niciun ban nu va merge către ei în acest an, nefiind aprobată niciuna dintre propunerile de repartizare a câștigului aferent exercițiului financiar anterior.
Spre deosebire de celelalte SIF-uri, Oltenia a pariat pe păstrarea acțiunilor BCR, chiar dacă banca a înregistrat mai mulți ani cu pierderi și nu a acordat dividende în aproape toată perioada de după criză. Dividendele vor lipsi și anul acesta, deși BCR a reușit în 2016 un profit net remarcabil, de 1,045 milioane de lei, după cum au lipsit și în 2016, când banca raporta, pentru 2015, un profit contabil de 963,4 milioane de lei. Tot câștigul a trebuit, însă, să fie alocat pentru a acoperi o parte din pierderea uriașă înregistrată în 2014 (2,6 miliarde de lei la nivel de bancă și 2,8 miliarde de lei la nivel de grup), cauzată de provizioanele ridicate și vânzarea de credite neperformante.
În așteptarea unei oferte “de nerefuzat” pentru pachetul de peste 6% din BCR, care până acum nu a venit, SIF Oltenia a deschis acțiuni în instanță împotriva băncii, cerând chiar anularea AGEA BCR din 23 noiembrie 2016 care a hotărât fuziunea prin absorbirea de către bancă a companiilor din grup specializate în administrarea activelor imobiliare (Bucharest Financial Plaza și BCR Real Estate Management. SIF Oltenia nu a participat la adunarea din noiembrie, după cum Profit.ro semnala la data respectivă, arătând că are astfel drept de retragere din acționariat, și a încercat să blocheze fuziunea care a devenit efectivă la 31 decembrie 2016 prin două demersuri în justiție, unul fiind deja respins.
