Băncile au înregistrat un excedent mediu zilnic al lichidității în raport cu Banca Națională a României de 22,8 miliarde de lei în octombrie, în creștere cu 10% față de luna precedentă. În lunile mai și iunie din acest an, sistemul bancar trecea pe un deficit de lichiditate, în contextul turbulențelor financiare generate de evenimentele politice – primul tur al alegerilor prezidențiale și căderea cabinetului Ciolacu, conform datelor analizate de Profit.ro.
Vânzările de valută ale BNR pentru menținerea cursului leului au dus la o scădere abruptă a lichidații, de la un excedent de peste 27 de miliarde de lei în aprilie la un deficit de 4,5 miliarde de lei în iunie. Pe măsură ce situația politică s-a calmat și intrările de valută au fost reluate – între ele, cele mai importante, fiind împrumuturile externe și achizițiile de titluri de stat – și sumele au fost schimbate în lei, situația lichidității s-a îmbunătățit, chiar dacă rămâne departe de vârfurile de 50-60 de miliarde de lei atinse la începutul lui 2024.
Ca urmare a lichidității mai abundente, banii s-au ieftinit în piața de lei. Astfel, media lunară a dobânzilor interbancare, calculată pe baza valorilor zilnice (așa cum se calculează și IRCC, însă acesta trimestrial), a scăzut de la 6,39% în iunie la 5,6% în octombrie, cu cele mai importante scăderi în iulie și august, revenind astfel foarte aproape de nivelurile de dinainte de alegeri, când media era aproape priponită la 5,55%, în preajma ratei la facilitatea de depozit, de 5,5%.
Media ROBOR la 3 luni a scăzut de la 7,12% în iunie la 6,44% în octombrie. Inclusiv față de septembrie scăderea a fost notabilă, de 10 puncte de bază. Nivelul rămâne însă peste cel de 5,55% din octombrie 2024 sau 5,9% din aprilie anul curent. În prima treime a lunii noiembrie, scăderea ROBOR la 3 luni a continuat, până la un nivel de 6,31%.
„În ansamblu, ratele ROBOR rămân stabile, ca urmare a condițiilor bune de lichiditate”, notează analiștii UniCredit Bank România, Anca Negrescu și Alexander Ragea.
O scădere suplimentară a ROBOR ar putea aduce o scădere a dobânzilor la credite, în contextul în care reducerea ratei cheie de către BNR, de la nivelul curent de 6,5%, este așteptată abia în primăvara sau vara anului viitor, în funcție de evoluția inflației, în condițiile în care arata anuală a urcat la aproape 10% după majorarea TVA, a accizelor și a facturilor la energia electrică.
Frânarea economiei și răcirea consumului populației, concomitent cu o scădere a deficitului bugetar, sunt așteptate de analiști să ducă la o scădere abruptă a inflației din iulie 2026, când va avea un rol important și un puternic efect de bază.
„Rămân riscuri din liberalizarea pieței de gaze și din eliminarea plafoanelor de adaos comercial la alimente din primăvara lui 2026, care ar putea întârzia și mai mult dezinflația”, arată o analiză a economiștilor ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
ING anticipează o reducere de 1 punct procentual a ratei cheie anul viitor, dar doar câtă vreme stabilitatea leului este menținută.
