Deficitul de cont curent s-a adâncit cu aproape 2,2 miliarde de lei față de 2015, ca urmare a creșterii importului de bunuri și a înrăutățirii contului veniturilor primare.
Poziția contului curent al balanței de plăți s-a înrăutățit pentru cel de-al doilea an consecutiv. După ce în 2014 contul curent a fost aproape de echilibru, cu un deficit de circa 680 de milioane de euro, subunitar ca pondere în produsul intern brut, în 2015 raportul a ajuns la 1% din economie și în 2016 la circa 2,5%. Spre comparație, în perioada de dinainte de criză deficitul ajunsese la peste 10% din PIB. Totodată, investițiile străine directe estimate de Banca Națională a României la aproape 4,1 miliarde de euro finanțează aproape integral "gaura" din contul curent.
Creșterile salariale și reducerile de taxe au dus la o putere de cumpărare mai mare a populației, care s-a văzut în creșterea mai rapidă a importurilor față de exporturi. Față de situația de la finele lunii noiembrie, deficitul s-a adâncit cu aproape 680 de milioane de euro.
Importurile de bunuri au crescut cu 4,5 miliarde de euro față de 2015, la 61,4 miliarde de euro, în timp ce exporturile au avansat cu doar 3 miliarde de euro, astfel că deficitul pe comerțul cu bunuri s-a adâncit cu circa 1,5 miliarde de euro la 9,3 miliarde de euro.
Evoluția negativă pe ramura de bunuri a fost compensată parțial de cea de servicii, unde soldul net a crescut cu circa 760 de milioane de euro la 7,5 miliarde de euro, în condițiile în care exporturile au ajuns la 17,6 miliarde de euro, cu circa un miliard peste nivelul de la finele anului trecut. Lohn-ul, serviciile de transport și de turism au rămas, în linii mari, la nivelul din 2015, cu creșteri ușoare la export și pe sold, cel mai mare avans (circa 630 de milioane) fiind înregistrat în categoria altor servicii, unde intră inclusiv cele de comunicații și IT.
La capitolul venituri primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, deficitul s-a adâncit cu 1,1 miliarde de euro la 4,8 miliarde de euro. Este cel de-al doilea an consecutiv în care capitolul venituri primare înregistrează o creștere accentuată a deficitului, după ce în 2015 acesta se dublase față de 2014.
Excedentul balanței de venituri secundare a scăzut cu 350 de milioane de euro față de anul trecut, la aproximativ 2,4 miliarde de euro. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene. În 2016 au intrat circa 5,1 miliarde de euro și au ieșit aproape 2,6 miliarde de euro.
Guvernatorul BNR se arăta, recent, îngrijorat mai degrabă că producătorii autohtoni pierd piața locală din cauza scăderii productivității prin preț, și mai puțin de nivelul deficitului de cont curent. Totodată, creșteriile de salarii din ultima perioadă, inclusiv a lefurilor la stat și a salariului minim, au dus la tensionarea pieței muncii, a explicat Isărescu.
