Insolvența, reorganizarea și lichidarea firmelor sunt de două ori mai rapide după iunie 2014, când a intrat în vigoare noul Cod al insolvenței. După un recul al numărului de firme intrate în incapacitate de plată în ultimii trei ani, primăvara acestui an a adus noi probleme pentru companii și creditorii acestora.
România a fost, mulți ani, printre codașele Europei în privința rapidității cu care se desfășoară procedurile de insolvență. Modificările aduse de Codul insolvenței, introdus în 2014, par a fi redus substanțial termenele în care sunt rezolvate companiile insolvabile, fie că vorbim de reorganizare sau de lichidare.
Durata medie a procesului de insolvență s-a înjumătățit la 1 an pentru firmele care au intrat în insolvență după iunie 2014, față de cele care au intrat în procedură înainte de această dată, potrivit ultimului raport al Băncii Naționale a României privind stabilitatea financiară. Reorganizare durează, în medie, 12 luni, față de 23 de luni, anterior, iar lichidarea este în 26 de luni, față de 5 ani cât dura, în medie, înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Un proces mai scurt de insolvență ar trebui să dinamizeze economia și să ducă la o rată mai ridicată de recuperare pentru creditori. La nivelul UE, rata medie de recuperare este de 65%, față de 34,4% în România.
Numărul firmelor în insolvență a scăzut cu 10% anul trecut față de 2015, la 39.100, în timp ce în 2014 se apropia de 50.000. Pe lângă procedura mai rapidă de scoatere din economie a firmelor insolvente, respectiv de salvare a celor viabile, stocul a scăzut și ca urmare a unui număr mai mic de firme nou-intrate în incapacitate de plată.
Dacă în 2014 intrau în insolvență peste 20.000 de firme, în 2015 numărul lor s-a redus la jumătate, iar în 2016 a scăzut cu încă un sfert, la 7.800. Numărul microîntreprinderilor nou-intrate în insolvență a scăzut cu aproape o treime anul trecut, iar cele mai mari scăderi pe domeniu de activitate au fost în cel al utilităților (-46%) și comerț (-30%). Peste jumătate din firmele insolvente în 2016 sunt din sectorul de comerț și servicii.
Anul 2017 a început cu stângul, astfel că numărul companiilor nou-intrate în insolvență în primul trimestru a crescut cu 12% (la 2.700) față de aceeași perioadă din 2016, iar creditele neperformante generate de companiile cu probleme a crescut cu 20%, la circa 600 de milioane de lei.
Majorarea prețurilor la energie a adus însă un val de insolvențe în rândul traderilor din acest domeniu. Companii mari precum producătorul de cablaje Romcab Târgu Mureș și firma de IT Teamnet International, care i-a aparținut lui Sebastian Ghiță, au intrat, de asemenea, în insolvență în primele trei luni ale anului, cu datorii de sute de milioane de lei.
Firmele în insolvență au o contribuție redusă în economie, arată BNR, reprezentând 2% din valoarea adăugată brută și având 4% din angajați. Acestea au, însă, un rol semnificativ în distorsionarea disciplinei la plată.
Companiile în insolvență generează o treime din valoarea restanțelor la plată către furnizori și alți creditori nebancari, iar, în dinamică, restanțele totale nebancare ale companiilor aflate sub protecția instanțelor au crescut cu 20% între iunie 2015 și iunie 2016.
Și băncile resimt un impact ridicat al companiilor insolvente, în condițiile în care acestea generează 44% din stocul de credite neperformante la nivelul lunii decembrie 2016, și 72% din totalul împrumuturilor restante peste 90 de zile, cu o valoare totală de peste 10 miliarde de lei.
Companiile care au intrat în insolvență după iunie 2014 generează 28% din volumul expunerilor cu întârziere la plată de peste 90 de zile.
Companiile insolvente generează și puțin peste jumătate din datoriile către bugetul de stat, în condițiile în care volumul restanțelor a crescut cu peste un sfert între iunie 2015 și iunie 2016. BNR explică evoluția prin faptul că statul a obținut aceeași prioritate în privința creanțelor bugetare cu restul creditorilor.
“În acest sens, este necesară o implicare activă a reprezentanților instituțiilor statului în cadrul procedurilor de insolvență, în vederea asigurării unui grad de colectare cât mai ridicat în situația în care debitorii vor ajunge în procedura de lichidare”, se arată în raportul BNR.
Premierul Sorin Grindeanu cataloga, recent, insolvența drept un “sport național” și ceruse Finanțelor și Fiscului să vină cu o analiză, până la jumătatea lunii mai, pentru îmbunătățirea cadrului legal.
