Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, al cărei start va fi dat, oficial, miercuri de premierul Theresa May, va transforma Regatul Unit, dar și UE, scrie Reuters, care explică modul în care se va schimba blocul comunitar după Brexit, scrie News.ro.
BUGETUL UE: UNDE AU DISPĂRUT BANII?
Bugetul Uniunii reprezintă numai 2% din cheltuielile publice ale blocului comunitar. Însă, în estul UE, transferul de fonduri de la Bruxelles este extreme de important – reprezintă aproximativ 8% din bugetul Poloniei și aproape o cincime din cel al Bulgariei.
Fără Marea Britanie, Bruxelles-ul va avea cu circa 16% mai puțin de oferit – o premise pentru o luptă între Est și Vest în legătură cu următorul exercițiu bugetar, ce va începe în 2021 și ar urma să dureze șapte ani.
Pe termen scurt, va exista și o luptă cu Londra privind ce sumă trebuie să vireze UE în momentul plecării. Este posibil ca Londra să poate alege să plătească pentru a avea acces la o serie de fonduri europene importante, precum cel pentru cercetare. Însă cheltuielile mari, precum subvențiile agricole, ar putea fi revizuite rafical.
ECHILIBRUL PUTERII: PRIETENII LĂSAȚI ÎN INCERTITUDINE
Marea Britanie și-a folosit influența în UE pentru a limita cheltuielile Bruxelles-ului și pentru a exercita presiuni în favoarea liberului-schimb. În aceste condiții, țări mai mici, precum statele nordice și Olanda, sunt îngrijorați că pozițiile lor nu vor mai fi susținute de membri importanți.
De asemenea, țările mai sărace din estul blocului, a căror aderare la UE a fost promovată de Londra, se tem că Germania și Franța vor ridica bariere în calea cetățenilor lor, care reprezintă o forță de muncă ieftină, sau că vor consolida prerogativele federale, cu care statele foste comuniste nu sunt de acord.
Și statele candidate, în special cele din Balcani, pierd un aliat împotriva occidentalilor care sunt retincenți în legătură cu o nouă extindere.
Cele 19 state din Zona euro vor putea dicta, practic, politica UE, în condițiile în care Marea Britanie era principalul obstacol din calea lor până acum.
Franța devine singurul stat membru UE care are arme nucleare și este membru cu drept de veto al Consiliului de Securitate al ONU. În plus, va putea promova aproape fără opoziție semnificativă planurile pentru o mai mare cooperare în UE pentru apărare, în afara NATO; apărare se află deja pe agenda Bruxelles-ului.
Germania, ambivalentă în legătură cu imaginea de forță dominant în Europa datorită puterii economice și gazdă pentru aproape unu din cinci cetățeni UE după Brexit, analizează metode de a menține echilibrul.
UE ÎN LUME: O FORȚĂ REDUSĂ
UE pierde un interlocutor de nădejde în dialogul cu Statele Unite și cu lumea anglofonă. O forță diplomatică și militară cu tradiție, influența Londrei în fața unor puteri precum China și Rusia sau în Orientul Mijlociu au fost de folos pentru UE. În Africa, o sursă de îngrijorare tot mai mare privind migrația, fondurile de asistență britanică au jucat un rol important.
Poziția dură a Londrei față de Moscova i-a câștigat prieteni în rândul statelor baltice și Olandei, care se tem că o abordare mai blândă, precum cea promovată de Franța, Italia și, posibil, Germania va submina consensul pentru exercitarea de presiuni asupra Rusiei, prin sancțiuni, în urma anexării peninsulei Crimeea. În plus, eforturile pentru a reduce dependența de gazul rus ar putea fi reduse.
CULTURA POLITICĂ: VIVE LE BREXIT?
Deși subreprezentați în instituțiile UE, oficialii britanici și-au consolidat poziția, în 44 de ani de apartenență la UE, atât în Comisia Europeană, cât și în Parlamentul European. Acest lucru va dispărea, pentru că cetățenii britanici vor fi excluși din posturile europene.
Multe guverne, în special din țările mai mici, apreciază ceea ce consideră o abordare britanică față de administrație, mai pragmatică și care oferă mai multă libertate de acțiune decât cea franceză, care este mai centralizată.
Marea Britanie va lăsa în urmă o tradiție ce va supraviețuit, probabil: folosirea englezei ca limbă de lucru la Bruxelles, deși Parisul speră că franceza se va întoarce la perioada sa de glorie.
JOCUL SUPRAVIEȚUIRII: DISTRUGEREA TABU-ULUI PRIVIND DIVORȚUL
După votul pentru Brexit, liderii UE vorbesc de o unitate reînoită între restul de 27 de state membre. Sondajele sugerează că susținerea populară pentru UE este în creștere. Însă unitatea va fi pusă la încercare în negocierile pentru Brexit, în condițiile în care guvernele au priorități diferite.
Folosirea fără precedent a Articolului 50 din Tratatul UE distruge un tabu și golește de sens sintagma „Uniune indivizibilă”, folosită adesea de Bruxelles. În plus, blocul comunitar va trebui să facă față și altor amenințări cu retragerea, ce vor marca procesul de luare a deciziilor în următorii ani.
