Autoritățile guvernamentale de la București se așteaptă la o diminuare a bugetului european după 2020, în contextul Brexit, și implicit la o reducere a fondurilor europene alocate României în viitorul exercițiu financiar al Uniunii Europene care va începe din 2021, relevă un document guvernamental oficial. Temerile autorităților române vin în contextul în care, în actualul exercițiu financiar 2014-2020, România are, în prezent, un grad de absorbție al fondurilor comunitare de doar 10%, iar alocările viitoare ar putea ține cont și de performanța statelor membre în această privință.
Comisia Europeană va prezenta pachetul de propuneri privind viitorul Cadru Financiar Multianual post 2020 în luna mai 2018, astfel încât să se poată ajunge la un acord cu actualul Parlament European înainte de alegerile parlamentare, preconizate a avea loc in perioada aprilie-mai 2019.
Negocierile cadrului financiar vor avea însă loc în contextul ieșirii din UE a Marii Baritanii, al treilea mare contributor la bugetul Uniunii, cu circa 13% din total. La Brexit se adaugă provocările legate de criza migrației și noile priorități europene privind asigurarea securității și apărării.
”Este probabil ca propunerile Comisiei Europene privind Cadrul Financiar Multianual post-2020 să conțină transformări de substanță, printre acestea posibile fiind cele ale diminuării semnificative a nivelului bugetului european și, în consecință, a anvelopei financiare destinate României”, arată documentul guvernamental citat.
Potrivit acestuia, obiectivul general al României în cadrul negocierilor privind viitorul CFM post-2020 este acela de a obține poziția de beneficiar net în termeni financiari în relațiile cu Uniunea Europeană, ceea ce, teoretic, nu ar fi greu de obținut avânt în vedere că România contribuie la bugetul comunitar cu puțin peste 1%.
Documentul arată că, în ceea ce privește politicile finanțate din bugetul UE, ”România este interesată ca, și în viitor, o pondere importantă să fie deținută de principalele două politici comunitare de care beneficiază in prezent, respectiv Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună”, care au o alocare semnificativă pentru reducerea diferențelor de dezvoltare față de celelalte state membre.
”Pentru România este important ca pe parcursul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual, dar și în discuțiile și negocierile privind problematici conexe, să se evite includerea unor noi criterii, menite a condiționa suplimentar nivelul alocărilor de care beneficiază statele membre, sau a oricăror referiri care ar putea conduce la crearea unei conexiuni intre criteriul absorbției și definirea viitoarelor alocări”, mai arată sursa citată.
Teama autorităților de la București cu privire la alocarea financiară în funcție și de eficiența absorbției fondurilor este justificată întrucât, conform celor mai recente date ale Ministerului Fondurilor Europene, sumele absorbite efectiv de România, adică rambursate de Comisia Europeană, pentru perioada 2014-2020 reprezintă doar 10% din fondurile alocate, respectiv 3 miliarde de euro.
