Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit de mai bine de două ori în primele patru luni din 2021 față de aceeași perioadă din anul trecut, confirmând deteriorarea din primul trimestru. Comerțul are cea mai mare influență în dezechilibrul balanței externe, dar veniturile primare au trecut subit pe deficit, ca urmare a plăților de dividende către firmele străine, în timp ce veniturile secundare stau mai rău decât anul trecut. Pe de altă parte, investițiile străine arată o revenire viguroasă și o creștere mult mai amplă decât în anii de dinainte de pandemie.
Soldul contului curent a fost pe un deficit de 4,71 de miliarde de euro în perioada ianuarie-aprilie, față de 2,27 miliarde de euro în același interval din 2020, arată datele publicate de Banca Națională a României.
Importurile de bunuri au continuat să crească mai rapid decât exporturile, astfel că deficitul s-a adâncit cu peste 1 miliard de euro, la 4,37 miliarde de euro.
Excedentul din servicii s-a redus cu circa 100 de milioane de euro, la 2,86 miliarde de euro, pe fondul scăderii serviciilor de tip lohn, dar și al excedentului din IT&C și din serviciile pentru afaceri. Transporturile și-au majorat cu circa 90 de milioane de euro soldul excedentar, în timp ce deficitul în turism s-a redus de la 650 de milioane de euro la 574 de milioane de euro.
Deficitul extern a fost în scădere anul trecut, în prima parte a pandemiei, dar a trecut peste nivelul din 2019 în iarnă. Datele sunt influențate în dinamica anuală puternic de efectul de bază din perioada carantinei.
Balanța veniturilor primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, a trecut brusc la un deficit de 510 milioane de euro în aprilie, deși în martie era încă pe un excedent de 491 de milioane de euro. În primele patru luni de anul trecut excedentul era de 557 de milioane de euro.
Încasările firmelor străine din investițiile directe au scos 2,77 miliarde de euro din țară, cu peste 1,1 miliarde de euro mai mult decât în primele patru luni din 2020. Au crescut și ieșirile din investițiile de portofoliu cu peste 110 milioane de euro la 482 milioane de euro pe sold, evoluție așteptată în contextul creșterii accelerate a datoriei publice, care în parte a fost emisă către finanțatori externi. Pe de altă parte, excedentul din remunerarea angajaților a crescut cu aproape 200 de milioane de euro la 1,12 miliarde de euro.
Excedentul balanței de venituri secundare a scăzut și el la circa o treime din valoare de anul trecut la patru luni și a ajuns la 170 de milioane de euro. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene. În cazul administrației publice avem o adâncire a deficitului de la 54 la 433 de milioane de euro.
Investițiile străine directe s-au menținut pe plus și arată o recuperare relativ rapidă față de anul trecut. Acestea au fost la 2,33 de miliarde de euro (din care fluxurile de participații la capital reprezintă 2,2 miliarde de euro), față de o valoare netă negativă de 43 de milioane de euro în aprilie 2020. Față de martie anul curent creșterea este de circa 800 de milioane de euro.Remarcabilă este creșterea ISD față de primele patru luni din 2018 și 2019, când acestea erau la 1,3-1,5 miliarde de euro.
Chiar dacă creșterea investițiilor este o veste bună pentru perspectivele de dezvoltare pe termen mediu și lung, acestea sunt acum insuficiente pentru a acoperi gaura căscată în contul curent.
Datoria externă a crescut cu circa un miliard de euro de la începutul anului, la aproape 127 de miliarde de euro, pe fondul creșterii în proporții egale a datoriei publice și a celei private.
