Leul s-a depreciat la noi minime istorice în ultima săptămână. S-au depreciat toate monedele din regiune și căderea leului a fost printre cele mai mici, în condițiile în care evoluțiile de pe piețele internaționale au crescut volatilitatea în piețele emergente.
Euro a crescut de la 4,840 la 4,855 lei într-o săptămână. Mișcarea, de doar 0,3%, înseamnă un nou minim istoric pentru moneda românească. Monedele țărilor din regiunea Europei Centrale și de Est au căzut ceva mai mult în același interval, cu o depreciere de peste 1% pentru forintul maghiar și de aproape 1% pentru zlotul polonez și coroana cehească.
“Nivelul de 4,85 va rămâne probabil referința pentru perioada următoare și credem că fixingul oficial nu se va îndepărta semnificativ de acesta în zilele ce vor veni”, scrie economistul șef al ING Valentin Tătaru.
Erste pune deprecierea monedelor din regiune pe seama deteriorării sentimentului investitorilor. Euro și-a oprit aprecierea față de dolar în august și bursa americană e în scădere, în condițiile în care acțiunile companiilor de tehnologie, care au alimentat creșterile anterioare de indici la noi maxime istorice, sunt acum în corecție. “Dacă scăderea acțiunilor va continua, acest lucru va afecta negativ monedele din ECE”, cred analiștii grupului financiar austriac.
Un alt eveniment de luat în seamă este decizia de politică monetară din această săptămână a Băncii Centrale Europene, unde Erste nu așteaptă o relaxare suplimentară, ceea ce ar putea duce la creșterea euro.
În privința leului, Erste vede o tendință de depreciere, dar atent gestionată de banca centrală.
“BNR păstrează un control ferm a EUR/RON, care s-a tranzacționat recent într-un interval restrâns de mai puțin de 1 punct procentual. Credem că un leu mai slab ar trebui să fie una dintre soluțiile utilizate pentru corectarea deficitului balanței comerciale și ne așteptăm la o tendință de slăbire treptată pe termen mediu”, arată Erste, care prognozează un nivel de 4,9 lei/euro la finele acestui an și de 4,95% la sfârșitul lui 2021.
Dintre monedele din regiune, leul este cel mai expus pe termen mediu potrivit analizei Erste, având în vedere că România are și cel mai mare deficit de cont curent, prognozat la 3,5% din produsul intern brut în acest an, față de 1,5% în Cehia și 2,1% în Ungaria și un excedent de 1,6% din PIB în Polonia.
Pe termen scurt, forintul maghiar pare cel mai afectat de volatilitatea piețelor, notează Erste, având în vedere creșterea inflației și scăderea peste așteptări a economiei în trimestrul 2.
Un alt factor care influențează regiunea și piețele valutare este reaprinderea epidemiei de coronavirus, cu o creștere accelerată a cazurilor în Cehia și Ungaria.
ING vede un leu la 4,87/euro la finele anului curent și la 4,92/euro în 2021.
Euro a crescut cu circa 1,5% de la începutul anului, față de un avans de 4% în fața zlotului și coroanei cehești și de aproape 9% în raport cu forintul, cu o depreciere controlată mai ales în martie, când criza COVID a dus la cea mai ridicată volatilitate în piață.
Rezervele băncii centrale au crescut cu 3,3 miliarde de euro de la începutul anului la 36,2 miliarde de euro, după ce Guvernul a împrumutat 10 miliarde de euro din piețele externe. BNR mai are la îndemână și posibilitatea de a apela la o linie repo de 4,5 miliarde de euro de la BCE.
Evoluția cursului va depinde și de situația fiscală din perioada următoare, având în vedere că ratingul suveran este sub amenințarea junk la toate marile agenții din cauza deficitelor cumulate în ultimii ani. Erste vede datoria publică în creștere de la 35% în 2019 la aproape 47% în 2021, în timp ce ING estimează că aceasta va ajunge la aproape 50% anul viitor.
