Aurul e “moneda” de refugiu tradițională în caz de turbulențe ale economiei, iar conflictele deschise din Europa și Orientul Mijlociu din acest an, împreună cu creșterea anemică a economiei globale, cea mai slabă din ultimele trei decenii, ar fi motive suficiente pentru avansul masiv al prețului aurului în 2025. Însă influența decisivă a avut-o până la urmă noua politică de achiziții a băncilor. În special a celor asiatice și în mod particular a Băncii Centrale a Chinei, care a cumpărat cantități îndeajuns de mari încât să pună presiune toată piața globală.
În 2024, prețul aurului a înregistrat o creștere semnificativă, depășind praguri istorice și atrăgând atenția investitorilor globali. La începutul anului, aurul era cotat la aproximativ 2.050 de dolari pe uncie. Până în august, prețul a atins 2.510 dolari pe uncie, marcând o creștere de peste 21%.
Un moment esențial a fost în septembrie, când prețul aurului a urcat la 2.660 de dolari pe uncie, reflectând o creștere de peste 28% în primele nouă luni ale anului.
Motivul aparent, tradițional. Conform unui raport al Băncii Mondiale, economia mondială se confruntă cu o creștere extrem de redusă, cea mai slabă din ultimele trei decenii, influențată de tensiuni geopolitice și conflicte armate.
Însă această ascensiune a fost influențată de mai mulți factori.
Unul ar fi reducerea ratelor dobânzilor în SUA, care au slăbit dolarul și a scăzut randamentele obligațiunilor americane, ceea ce a făcut aurul mai atractiv pentru investitori.
Al doilea, tensiuni geopolitice: Conflictele din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina au sporit incertitudinea globală, determinând unii investitori să caute refugiu în aur.
Și, în final, al treilea, măsurabil: achiziții ale băncilor centrale. Băncile centrale, în special din China, India și Turcia, au crescut achizițiile de aur, influențând masiv prețul acestuia.
Achizițiile de aur ale băncilor centrale din China, India și Turcia au avut un impact semnificativ asupra pieței aurului în ultimii ani. Între 2022 și prima jumătate a anului 2024, băncile centrale au achiziționat aproape 2.600 de tone de aur, reprezentând peste 28% din producția globală de aur extrasă în aceeași perioadă.
Banca Populară a Chinei a fost un cumpărător major, adăugând 316 tone la rezervele sale în această perioadă. De asemenea, Banca Centrală a Turciei a achiziționat 197,5 tone, iar Banca de Rezervă a Indiei a adăugat 24,1 tone în primele patru luni ale anului 2024.
Aceste achiziții masive au influențat semnificativ prețul aurului, contribuind la creșterea acestuia. În 2024, prețul aurului a atins noi maxime istorice, depășind 2.500 de dolari pe uncie.
Motivațiile din spatele acestor achiziții includ diversificarea rezervelor internaționale și reducerea dependenței de dolarul american.
Pentru a înțelege dimensiunea celor 316 tone de aur achiziționate de China, iată câteva comparații relevante:
Rezerva globală de aur: Conform World Gold Council, rezervele globale oficiale de aur sunt de aproximativ 35.000 de tone. Achiziția Chinei de 316 tone reprezintă aproape 0,9% din totalul rezervelor globale, ceea ce este semnificativ pentru o singură țară într-o perioadă relativ scurtă.
Producția anuală globală de aur: Producția globală anuală este în jur de 3.000 de tone. Cele 316 tone cumpărate de China reprezintă aproximativ 10,5% din producția anuală globală, ceea ce subliniază impactul lor asupra pieței.
Top rezerve naționale: După achizițiile recente, rezervele totale de aur ale Chinei au crescut la peste 2.330 de tone. Spre comparație, SUA, care deține cea mai mare rezervă, are peste 8.133 de tone, în timp ce Germania, a doua cea mai mare, are aproximativ 3.360 de tone.
Raport cu alte achiziții: În 2024, achizițiile totale ale băncilor centrale globale au fost estimate la aproximativ 700 de tone. Achiziția Chinei reprezintă aproape 45% din total, ceea ce arată dominanța lor în piață.
Astfel, rezervele de aur adăugate de China sunt semnificative atât la nivel național, cât și global, influențând piața aurului și demonstrând angajamentul său de diversificare financiară.
În ultimii doi ani, China a achiziționat peste 2.800 de tone de aur din locații internaționale, ceea ce, conform Bloomberg, reprezintă mai mult decât întreaga cantitate de aur care susține fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) la nivel global sau aproximativ o treime din rezervele deținute de Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed).
China ar fi frânat la jumătatea anului curent achizițiile de aur, Banca Populară a Chinei raportând că rezervele sale de aur au rămas neschimbate. Această pauză ar fi întrerupt o campanie de achiziții de aur care durase nu mai puțin de 18 luni. Având în vedere creșterea substanțială a prețului aurului în acest an, J.P. Morgan susținea că băncile centrale vor continua să achiziționeze aur „structural” și vor deveni „mai tactice” în funcție de preț.
Însă Banca Populară a Chinei cumpără în secret cantități foarte mari de aur, adăugând presiune ascendentă pe piață.
În septembrie 2024, Banca Populară a Chinei (PBoC) a achiziționat în secret cel puțin 60 de tone de aur în Londra – este posibil să fi cumpărat aur și din alte locații.
Un „cocktail exploziv” format din investitori instituționali occidentali și bănci centrale din Est care cumpără aur anul acesta determină o creștere accentuată a prețului aurului. Reducerile ratelor dobânzilor și tensiunile geopolitice vor susține această piață în creștere.
