Președintele Consiliului Fiscal atrage din nou atenția asupra presiunii mari puse pe buget de creșterea cu 40% a pensiilor pusă în lege începând cu septembrie 2020, care ar duce la deficite publice foarte ridicate și o creștere a datoriei publice la niveluri nesustenabile, care ar putea duce și la o creștere a taxelor și impozitelor. Daniel Dăianu spune că o eșalonare a creșterii pensiilor ar conduce la un deficit în scădere și la o creștere mai mică a datoriei publice.
Consiliul Fiscal a calculat un deficit bugetar de 4,6-4,8% din produsul intern brut pentru acest an și de 6%, respectiv 7% din PIB în următorii doi ani, în contextul în care punctul de pensie este programat prin lege să crească cu 40% din septembrie, iar în 2021 și 2022 ar urma și o recalculare a pensiilor.
Pensiile majorate conform calendarului ar contribui la deficitul bugetar cu 0,7 puncte procentuale în 2020, 2,5 pp în 2021 și 3,4 pp în 2022. Acest lucru s-ar traduce într-o creștere accelerată a datoriei publice, de la un nivel încă redus în context european de circa 36% la 51% în 2023 și 91% în 2030, arată calculele Comisiei Europene.
“Spațiul fiscal este foarte mic. Impactul din legea pensiilor este foarte mare”, spune Daniel Dăianu la un seminar pe teme economice. O eșalonare a majorării de 40% a majorărilor de pensii ar reduce presiunea pe buget, arată Dăianu.
Astfel, potrivit unui scenariu prezentat de președintele Consiliului Fiscal, eșalonarea majorării punctului de pensie ar duce la un deficit de 4% din PIB în acest an, 3,5% în 2021 și 3% în 2022. Totodată, datoria publică ar crește cu doar circa 2 puncte procentuale în intervalul menționat.
O eșalonare ar trebui explicată publicului, astfel încât acesta să înțeleagă că nu este vorba de o tăiere, explică Dăianu. “Să nu dai într-atât încât să fi nevoit să iei înapoi de două ori mai mult decât ai dat!”.
“Se poate ajunge la o creștere de taxe și impozite în absența unor măsuri de corecție (…) Să nu facem ca în 2009-2012, când am crescut TVA”, avertizează Dăianu.
Creșterea pensiilor a fost moștenită de Guvernul PNL de la PSD. Majorarea a fost inclusă în bugetul pe acest an, în care Guvernul estimează un deficit de 3,6% din PIB, o țintă considerată prea optimistă de Consiliul Fiscal și de Comisia Europeană, care va deschide procedura de deficit excesiv.
În 2020 sunt două rânduri de alegeri la termen, locale și parlamentare, dar există și posibilitatea unor alegeri anticipate pe care PNL încearcă să le forțeze pentru reconfigurarea Parlamentului. O nouă majoritate înainte de septembrie este considerată pozitivă de către piețe, pentru că ar avea șanse mai mari să reducă cheltuielile.
