O viitoare înțelegere cu Fondul ar trebui să se încheie cu un larg consens politic și să fie centrată pe reforme structurale și nu pe echilibrul balanței de plăți, care este rezolvat, spune Mugur Isărescu.
Încheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internațional ar fi benefică pentru România, asigurând o finanțare mai avantajoasă în piețețe financiare externe, stimulând procesele de reformă și coeziunea mixulului de politici economice interne, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
El subliniază, însă, că problema principală a deficitului de cont curent, pentru care au fost încheiate precedentele acorduri, a fost rezolvată. "În consecință, nu văd un acord care să fie axat pe dezechilibrele balanței de plăți", a afirmat șeful băncii centrale în cadrul conferinței de presă de motivare a deciziei de politică monetară. Utilă ar fi, astfel, o înțelegere care să se centreze pe reformele structurale, însă decizia trebuie luată într-un cadru politic adecvat și într-o perspectivă post-electorală.
“Chiar dacă ar fi semnat de actualul guvern, și executivul după alegeri ar intra sub incidența prevederilor lui”, a amintit contextul politic Isărescu.
“Relaxarea fiscală fără macrostabilitate e un nonsens economic”
Guvernatorul Băncii Naționale a mai arătat că rediscutarea Codului fiscal în Parlament a fost benefică pentru că a evaluat mai bine riscurile unei relaxări prea mari pentru stabilitatea macroeconomică. "Eu văd pozitiv tot acest efort."
Isărescu este mulțumit de felul în care clasa politică a răspuns avertismentelor de la Banca Națională a României privind riscurile unei relaxări fiscale prea abrupte. Reducerea taxelor și impozitelor nu este eficientă dacă nu este însoțită de stabilitate economică, a fost mesajul transmis de la BNR, care a fost însușit de Parlament atunci când a votat într-o nouă variantă Codul fiscal aprobat anterior.
"Eu cred că procesul a fost perfect constituțional; nu cred că au fost slăbiciuni ale societății românești", a afirmat Isărescu, menționând că întoarcerea asupra deciziei a fost o consecință a conștientizării mai bune asupra riscurilor.
O relaxare fiscală fără acoperire ar fi putut să se răzbune prin apariția ulterior a altor fenomene nedorite precum dobânzi mai mari, inflație sau întârzieri de plăți dinspre guvern. "Relaxare fiscală fără macrostabilitate este un nonsens economic. Dai cu o mână și iei cu trei sau patru", a declarat Isărescu, afirmând că nu ar trebui ca statul să impună taxe netransparente precum inflația sau arieratele bugetare.
Condițiile externe ne-au stimulat să ne gândim de două ori. Deciziile de relaxare fiscale urmează să fie bine-venite, însă fără a crea dezechilibre. Acesta a fost mesajul de la banca centrală în limita mandatului, iar apoi Guvernul și aleșii poporului au fost cei chemați să stabilească nivelul impunerii. "Eu văd pozitiv tot acest efort", a spus Isărescu.
El a completat că există indicații clare despre structura de impozite care se conturează ca fiind cea mai adecvată, respectiv una care să stimuleze munca, investițiile și productivitatea.
