Ședința coaliției de guvernare de vineri seara a fost una extrem de tensionată, niciuna dintre tabere nedorind să facă niciun fel de concesie, deși au fost mai multe apeluri la calm din partea unor membri PNL, UDMR și a liderului minorităților, Varujan Pambuccian, au declarat pentru News.ro surse participante la discuție. Atât premierul Florin Cîțu, cât și liderii USR PLUS nu au manifestat niciun fel de deschidere pentru a se ajunge la o înțelegere.
Primul care a luat cuvântul în ședința coaliției a fost vicepremierul Dan Barna, care a subliniat că s-a ajuns la un moment foarte delicat al colaborării cu PNL, ultimele zile arătând că prezența USR PLUS nu mai este nici respectată, nici susținută.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Anghel Saligny putea să mai fie un subiect de discuție și puteam merge mai departe. Dar chestiunea cu ministrul Justiției este un mesaj foarte clar, după episodul Vlad Voiculescu, care e exact identic. O dată la trei luni mesajul lui Florin Cîțu este că-l împușc pe următorul”, a spus Barna.
El a continuat subliniind că USR PLUS poate continua această coaliție, dar cu un alt prim-ministru.
Următorul vorbitor a fost Dacian Cioloș, care a spus de la început că USR PLUS nu are intenția de a face altă majoritate cu alte partide.
”Subiectele PNDL, pensii speciale, SIIJ, rectificarea – toate au fost puse într-o succesiune la ultima ședință. Din păcate, cu Florin Cîțu nu mai putem construi pe încredere”, a spus europarlamentarul.
Liderul PNL, Ludovic Orban a intervenit precizând că poziția partidului pe care îl conduce este una foarte clară, de susținere a lui Florin Cîțu pentru funcția de prim-ministru, subliniind că nu își dorește afectarea coaliției de guvernare.
La rândul său, Florin Cîțu le-a reproșat direct celor de la USR PLUS că l-au mandatat pe Stelian Ion să nu dea aviz pentru OUG cu PNDL.
”Am spus că acesta este un șantaj”, a acuzat șeful guvernului.
”V-am spus eu așa ceva, că l-am mandatat pe Stelian să nu dea aviz?”, l-a întrebat Cioloș.
”Am spus că este un șantaj la limita penalului”, i-a răspuns Cîțu.
În discuție a intervenit și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, care le-a reamintit liberalilor că USR PLUS nu a venit la ședința coaliției pentru a negocia poziția lui Cîțu ca prim-ministru.
”Nu știe să acționeze decât prin agresivitate și amenințări”, a spus Drulă despre Florin Cîțu.
Un mesaj împăciuitor a încercat să aibă liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a explicat că orice altă formulă de coaliție decât cea actuală ar fi una toxică și le-a reproșat liberalilor și celor de la USR PLUS că au acționat astfel încât nu și-au mai lăsat niciun spațiu de manevră.
”Pentru PNL nu există altă opțiune decât Florin Cîțu. Îți spun, Cătălin (Drulă – n. red.), tonul tău este foarte nepotrivit, dacă o făceai cu mine, nu mai erai în guvern. Negocierea cu AUR e toxică, asocierea cu ei este extrem de regretabilă”, a intervenit în discuție și Rareș Bogdan.
”Eu pun pariu pe o sticlă de vin că o să veniți cu alt premier”, a fost replica lui Drulă.
Liderul minorităților, Varujan Pambuccian, a intervenit spunând că, așa cum arată lucrurile acum, ”ne îndreptăm spre un eșec”.
”În momentul de față nu există decât două variante: această coaliție sau alegeri anticipate, pe care nu cred că le vreți”, le-a spus el celor de la PNL și USR PLUS. ”Nu văd alternativă la actuala coaliție, sunteți condamnați să fiți împreună și noi alături de voi. Haideți să încercăm să găsim o soluție de pace, nu una care să escaladeze în război”, a mai adăugat Pambuccian.
La rândul ei, prim-vicepreședinta PNL, Raluca Turcan, a propus să nu fie luată nicio decizie în această seară și i-a invitat pe cei din USR PLUS să se mai gândească la solicitarea de schimbare a lui Cîțu din funcția de premier.
”Noi nu putem da înapoi. Cred că cea mai înțeleaptă decizie ar fi să vă gândiți și voi, să ne gândim și noi care ar fi pașii următori. Eu cred că trebuie să vă mai gândiți și să analizați și mutările următoare, pentru că o să vă coste dacă vă poziționați alături de PSD și AUR”, le-a spus Turcan celor de la USR PLUS.
”Apreciem grija pe care ne-o purtați”, i-a replicat Ionuț Moșteanu.
”Este singura opțiune pe care ne-o lăsați (solicitarea de schimbare a lui Cîțu – n. red.), ne-ați pus în colț”, a spus dan Barna.
”Foarte transparent am spus în urmă cu trei săptămâni că PNL nu poate fi șantajat. În seara aia mi-ai spus foarte clar că i-ai dat mandat lui Stelian Ion să nu dea aviz. Ți-am spus că e șantaj”, i-a spus Cîțu lui Barna.
”De ce nu m-ai remaniat pe mine?”, a fost replica vicepremierului USR PLUS.
”Nici eu nu am dat aviz (pentru PNDL - n. red.)”, a intervenit Cătălin Drulă.
”Eu te-aș fi remaniat și pe tine”, i-a replicat Ludovic Orban ministrului Transporturilor.
Pambuccian a mai făcut o încercare de conciliere propunând variata ca Stelian Ion să fie adus înapoi în guvern. Dacian Cioloș a respins însă ideea, explicând că problema nu vine doar din acest PNDL și din revocarea lui Stelian Ion, ci din faptul că USR PLUS nu mai poate avea încredere în Florin Cîțu.
”Acum câteva luni de zile ați spus cine să fie prim-ministru. Acum, iar spuneți cine să nu fie prim-ministru. În decembrie puteam să mergem cu Ludovic Orban prim-ministru, dar nu ați vrut, ați vrut Florin Cîțu. Azi ziceți că vreți cu Ludovic Orban, pardon cu Bolojan. Peste câteva luni veți veni să spuneți că nu mai vreți nici cu altul”, i-a ironizat Kelemen Hunor pe cei de la USR PLUS.
”Trebuie să găsim soluții să mergem mai departe. Eventual, cum a zis Raluca, ne mai întâlnim luni. Până atunci intrăm în silentio stampa”, a propus secretarul general al PNL, Robert Sighiartău.
”Poziția PNL e clară în momentul de față, indiferent de opinii, de sentimente, de păreri. Decizia unanimă a PNL este de a-l susține pe Florin Cîțu. Putem să mai vorbim încă 5 ore dacă vreți”, a precizat Ludovic Orban.
”Trebuie găsit un nou prim-ministru pentru ca această coaliție să funcționeze”, a insistat Dan Barna.
”Trebuie găsit un nou prim-ministru dacă e nevoie de un nou prim-ministru. Rugămintea e să nu ne atacăm în această perioadă, să nu rupem toate legăturile”, i-a replicat Orban.
”Depunem moțiunea în seara asta”, a încheiat Ionuț Moșteanu discuția.
Moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS pentru dărâmarea Guvernului include 3 pagini și face referire inclusiv la problemele cu justiția avută de acesta în urmă cu 20 de ani în SUA.
Documentul poate fi citit integral AICI
USR PLUS a depus la Parlament moțiunea de cenzură împotriva Guvernului, pentru a provoca înlocuirea lui Florin Cîțu din postul de prim-ministru, miniștrii formațiunii urmând să demisioneze, a anunțat liderul USR, Dan Barna.
USR precizează că vrea să continue guvernarea în aceeași formulă politică, respectiv cu PNL și cu UDMR, dar cu și cu Cîțu ca premier. Dacă moțiunea nu va trece în Parlament, USR PLUS va rămâne în opoziție.
Guvernul Cîțu a adoptat, vineri, fără participarea miniștrilor USR PLUS, ordonanța de urgență care instituie Programul național de investiții ”Anghel Saligny”, cu finanțare de 50 miliarde lei pentru proiecte ale autorităților locale. Criteriile solicitate de USR PLUS pentru acest program nu au fost incluse în prevederile proiectului de ordonanță avizat intrat în ședința de Guvern, deși după adoptare premierul Cîțu a susținut că ”o parte” din ele se regăsesc în ordonanță. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a susținut însă că de la USR nu a primit astfel de criterii, dar ele s-ar regăsi sub altă formă în ordonanță.
Programul a fost avizat acum, din partea Ministerului Justiției, de către ministrul interimar PNL Lucian Bode, după ce USR-istul Stelian Ion, care nu a avizat proiectul, a fost demis.
Premierul Florin Cîțu a anunțat că va informa liderii europeni în legătură cu situația din România, respectiv potențiala alianță între USR și AUR pentru dărâmarea Guvernului.
”O să iau legătura cu liderii europeni în legătură cu ceea ce se întâmplă în România. Avem o alianță toxică care se prefigurează, o alianță cu un partid extremist, un partid care vrea răul românilor, care nu respectă proprietatea privată, un partid care nu respectă libertatea individuală. Voi informa liderii europeni despre acest lucru și vom vedea ce cred aceștia. Bineînțeles, și pe partenerii noștri strategici, Statele Unite”, a anunțat Cîțu.
Lucian. Bode. Inquam Photos / Octav Ganea
Premierul Florin Cîțu a anunțat că va informa liderii europeni în legătură cu situația din România, respectiv potențiala alianță între USR și AUR pentru dărâmarea Guvernului.
”O să iau legătura cu liderii europeni în legătură cu ceea ce se întâmplă în România. Avem o alianță toxică care se prefigurează, o alianță cu un partid extremist, un partid care vrea răul românilor, care nu respectă proprietatea privată, un partid care nu respectă libertatea individuală. Voi informa liderii europeni despre acest lucru și vom vedea ce cred aceștia. Bineînțeles, și pe partenerii noștri strategici, Statele Unite”, a anunțat Cîțu.
De ce este important: Cu un buget de 50 de miliarde de lei, se va desfășura în perioada 2021-2028 și va finanța proiecte ale comunităților locale vizând alimentări cu apă și stații de tratare a apei. sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate, drumuri județene, locale și comunal, poduri, podețe și sisteme de distribuție a gazelor naturale și a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale, conform ordonanței de înființare a programului redactate de Guvern.
De asemenea important: Programul a fost anunțat de liderul PNL Ludovic Orban și de premierul Cîțu drept un program convenit în coaliția de guvernământ. USR PLUS a anunțat, însă, ulterior că nu susține un astfel de program ”de tip PNDL, care înseamnă risipa banilor publici pe criterii politice”.
Criza politică iscată de program
Programată inițial pentru miercuri, adoptarea Programului național de investiții ”Anghel Saligny” a fost boicotată de USR PLUS, care s-a retras din ședința de guvern, convocată încă de la ora 11.00 și amânată apoi pentru ora 19.00, generând și intervenția președintelui Iohannis.
Vicepremierul Dan Barna a reacționat după anunțul privind revocarea din funcție a lui Stelian Ion, spunând că Florin Cîțu trebuie să se retragă de la conducerea Guvernului și acuzându-l de abuz de putere.
Astfel, USR PLUS a anunțat retragerea sprijinul politic pentru premierul Cîțu, urmând ca, dacă PNL nu îl retrage pe Florin Cîțu de la șefia Guvernului, să depună, împreună cu partidul AUR, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu.
Nici vineri, miniștrii USR PLUS nu au participat la ședință, proiectul de ordonanță de urgență fiind avizat de Ministerul Justiției sub conducerea interimară a ministrului de Interne liberal, Lucian Bode.
Solicitările USR PLUS
”PNDL 3 înseamnă sărăcie pentru comunități și hoție. Înseamnă achiziții la prețuri supraevaluate, înseamnă becuri de 2.000 de euro în cătune și toalete pentru școli de 80.000 de euro în Teleorman. Înseamnă 50 miliarde de lei pentru a umple conturile baronilor. Nu pentru a primit votul PNL în decembrie. Nu adoptați marele jaf național”, a transmis formațiunea, care a solicitat criterii clare de alocare a banilor.
Premierul Cîțu a declarat că el este de acord cu astfel de criterii, dar ordonanța avizată nu a inclus propunerile USR PLUS.
Această formațiune a propus câteva măsuri obligatorii, care ar trebui aplicate într-un viitor astfel de program. Acestea au fost citite într-o ședință de coaliție de președintele Senatului, Anca Dragu:
- Transparență totală. Toate proiectele să fie făcute publice. Toate proiectele să fie incluse într-o bază electronică pentru a putea fi urmărit stadiul în care se află. Informații disponibile publicului prin platforma Forexebug;
- Stabilirea unor standarde de cost și de calitate pentru a putea preveni manipularea achizițiilor;
- Alocarea fondurilor trebuie să fie făcută în baza unei Strategii generale de dezvoltare asumata la nivel național. Spre exemplu, proiectul Romania Educată - poate fi desemnată ca prioritară infrastructura școlară, iar banii să fie alocați prioritar pentru reabilitarea școlilor, grădinițele și construcția de creșe;
- Stabilirea unor priorități de finanțare și ulterior demarării proiectelor, cum ar fi în situația în care fondurile sunt insuficiente și trebuie să alegi cum repartizezi sumele;
- Existența unor platforme digitale pentru a permite gestionarea eficientă a fondurilor alocate. Spre exemplu, PatrimVen, deja folosit de entitățile publice;
- Penalizarea beneficiarilor care întârzie raportările cerute în cadrul programului sau le trimite eronate/incomplete;
- Implicarea unor autorități/părți distincte, independente de beneficiari, care să ateste existența lucrărilor (pentru a limita fraudele anterioare care au presupus decontarea unor sume pentru investiții inexistente);
- Organizarea de consultări publice pentru a identifica problemele (altele decât cele raportate) și găsirea unor soluții pentru a nu le repeta.
Premierul Cîțu a susținut, după adoptare, că programul va folosi standarde de cost care sunt utilizate și la proiectele finanțate din fonduri europene și va fi unul transparent.
Mai mult, prim-ministrul a afirmat că ”o parte” din criterii se regăsesc în forma adoptată a programului adoptat.
Rugat să specifice care măsuri propuse de USR PLUS au fost incluse, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a arătat că oficial nu a fost primită de la această formațiune nicio observație la program, dar anumite propuneri se regăsesc în ordonanța adoptată sub altă formă.
Programul Anghel Saligny/ PNDL3
În cadrul programului se pot realiza obiective de investiții noi precum și intervenţii la construcţiile existente care se referă la lucrări de construire, reconstruire, consolidare, reparaţie, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, după caz, schimbare de destinaţie, protejare, restaurare, conservare, pentru următoarele categorii de investiții:
a) alimentări cu apă și stații de tratare a apei;
b) sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate;
c) drumurile publice clasificate și încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri județene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților, precum și variante ocolitoare ale localităților;
d) poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale;
e) sisteme de distribuție a gazelor naturale și a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale, care au autorizație de construire valabilă.
Beneficiarii programului sunt unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale, precum și unitățile administrativ- teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, pentru investițiile realizate prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară.
Obiectivele de investiții care se realizează în cadrul programului trebuie să fie amplasate pe terenuri și/sau construcții, după caz, aflate în proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora, curespectarea prevederilor legale în vigoare.
Prin excepție, în cazul în care obiectivul de investiții afectează și terenuri ape sau drumuri proprietate publică a statului și/sau a județului, iar beneficiarii nu dețin dreptul de proprietate/administrare asupra lor, investiția se poate realiza cu acordul prealabil al administratorului apelor, respectiv cu acordul prealabil și pe baza autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public, emisă de administratorul drumului respectiv, întemeiul legii.
Finanțarea programului se asigură din sume din transferuri, alocate bugetelor locale, de la bugetul de stat, aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, din sume din bugetele localealocate cu această destinație și din alte surse legal constituite.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a ordonanței, beneficiarii vor putea depune cereri de finanțare, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în format electronic.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației centralizează propunerile transmise în baza criteriilor de prioritizare și în limita creditelor de angajament, prevăzute în legea bugetară anuală, întocmește lista de obiective propuse spre finanțare, listă care se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.
Prin derogare de la prevederile art. 34 alin. (2) lit. e) și h) și alin. (3) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, în baza ordinului prevăzut la art. 6 alin. (2), se încheie contracte definanțare multianuale între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și beneficiari, pe o perioadă de maximum 5 ani, în limita creditelor de angajament aprobate și a creditelor bugetare aprobate și/sau estimate cu această destinație, fără eșalonarea anuală a creditelor bugetare, care se înscriu cumulat pentru toată perioada de finanțare.
Pe durata de valabilitate a contractelor de finanțare, valoarea creditelor de angajament este egală cu valoarea creditelor bugetare. Iar, în funcție de prevederile bugetare aprobate anual cu această destinație, durata contractelor de finanțare prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită cu maxim 3 ani, dar fără a depăși data de 31 decembrie 2028.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației transferă beneficiarilor creditele bugetare aferente contractelor de finanțare încheiate în limita bugetului anual aprobat cu această destinație, în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor.
Beneficiarii răspund de organizarea și derularea procedurilor de atribuire a contractelor de bunuri/servicii/lucrări, în conformitate cu prevederile legale și cu obligațiile din contracte, precum și de modul de utilizare a sumelor alocate de la bugetul de stat prin program potrivit destinației pentru care au fost alocate. Beneficiarii au obligația să transmită Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației toate documentele necesare monitorizării și finanțării prin program a obiectivelor de investiții și sunt responsabili pentru realitatea, exactitatea și legalitatea datelor prezentate.
Programarea, coordonarea și monitorizarea utilizării fondurilor alocate de la bugetul de stat în implementarea proiectelor de investiții din program se fac de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. La solicitareaMinisterului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, reprezentanţi cu atribuţii de control din aparatul propriu al Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C. efectuează controale pentru verificarea situației reale din teren în raport cu datele transmise prin solicitări și documente.
În cazul în care beneficiarii utilizează sumele transferate cu nerespectarea prevederilor legale sau contractuale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației notifică beneficiarii cu privire la prevederile încălcate şi solicitărestituirea în termen de 30 de zile calendaristice a sumelor decontate necuvenit. Criteriile de prioritizare și implementarea programului vor fi detaliate în normele metodologice de aplicare a programului.
Pentru primul an de implementare a programului, ordinele și contractele de finanțare se emit și se încheie după aprobarea creditelor de angajament.
Potrivit estimărilor Guvernului, la nivel național, 20.000 km drumuri județene și 27.000 km drumuri comunale sunt nemodernizate, fiind estimată o valoare de 50 miliarde lei pentru modernizarea acestor drumuri; 29% din unitățile administrativ- teritoriale sunt fără rețele de apă, iar 57 % din unitățile administrativ-teritoriale sunt fără canalizare, fiind estimată o valoare de 80 miliarde lei pentru realizarea acestor obiective de investiții; 2.226 din unitățile administrativ-teritoriale sunt fără rețele de distribuție de gaze naturale, pentru acest domeniu fiind depuse 174 de cereri, însumând o valoare de 2.642 milioane lei.
Având în vedere faptul că, în perspectiva imediată, prin PNDL urmează să fie finalizate obiectivele de investiții din domeniile drumuri, apă și canal, în număr de 3.419 obiective de investiții cu o valoare finanțată de 22.994 milioane lei, dintr-un total de 6.204 cereri depuse, râmâne un număr de 2.785 de cereri nefinanțate, însumând 26.106 milioane lei.
De asemenea, la Compania Națională de Investiții au fost depuse 554 de solicitări pentru modernizarea drumurilor județene și a drumurilor locale, având o valoare de 8.351 milioane lei.
TOATE CONDIȚIILE PROGRAMULUI POT FI CITITE AICI
