Dinamica economiei românești a scăzut în trimestrul al doilea, însă rata se menține ridicată în context european. Dar tocmai contextul european și mondial ridică semne întrebare cu privire la ce se va întâmpla în perioada următoare, mai ales că economia Germaniei a a trecut pe roșu și acest lucru se vede în scăderea producției manufacturiere din România. Peste Atlantic, inversarea curbei randamentelor la obligațiunile americane a trimis bursele pe roșu, după ce au apărut temeri că recesiunea se află la orizont.
Economia României a crescut cu 1% în trimestrul 2 comparativ cu precedentul și cu 4,4% în termeni anuali. În ianuarie-martie crescuse cu 1,2% în termeni trimestriali și cu 5% în termeni anuali. Acestea sunt datele semnal publicate de Statistică și nu conțin niciun detaliu privind sursele creșterii în aprilie-iunie, mai multe informații urmând să fie publicate în septembrie.
Analiștii bancari consideră că, pe partea de cerere, consumul a rămas principalul contributor al creșterii – deși vânzările sunt în pierdere de viteză -, și că formarea brută de capital fix (investițiile) a avut o contribuție pozitivă, mai ales după ce sectorul construcțiilor a crescut cu peste 15% în termeni trimestriali – construcțiile au, totuși o pondere redusă la formarea produsului intern brut.
„Riscurile principale vin din orientarea viitoare a politicii fiscale și de evenimentele externe precum creșterea protecționismului și din evoluția fluxurilor de capital către piețele emergente”, arată Eugen Sinca, analist la Banca Comercială Română, care are o prognoză de creștere a PIB de 4,5% în acest an, urmată de o decelerare la 3,8% în 2020.
Dinamica PIB a fost ușor sub cea estimată de analiștii chestionați de Reuters (4,5% anual), dar se menține considerabil peste cea de la nivelul Uniunii Europene, de 0,2 trimestrial și 1,3% anual. De altfel, creșterea la nivelul UE, mai ales al zonei euro, a fost slabă în ultimele trimestre. Economia Germaniei a înregistrat o contracție ușoară de 0,1% în T2, pe fondul scăderii exporturilor, ceea ce a generat temeri că cea mai mare economie europeană ar putea intra într-o recesiune tehnică.
Cererea externă slabă s-a văzut și în România, unde producția industrială a căzut pentru a treia oară consecutiv în iunie, într-un ritm negativ care s-a intensificat la 4,1% anual. Sectorul manufacturier a avut scăderi pe toate componentele, dar cel mai mult s-a redus producția de bunuri de folosință îndelungată - cu mai bine de o zecime față de anul trecut.
„Datele sugerează atât probleme de competitivitate pentru companiile locale din sectorul manufacturier (costuri salariale în creștere, blocaje în infrastructură) și o cerere externă slabă din partea partenerilor europeni”, notează Sinca, care adaugă că se așteaptă ca industria să se zbată în următoarele luni, mai ales în condițiile scăderii comenzilor noi și a scăderii încrederii între manageri.
Ciprian Dascălu, economist-șef ING Bank România, consideră că datele privind creșterea economică au surprins pozitiv și că este posibil ca banca să revizuiască în sus prognoza pentru acest an de la 3,5% la 4%, după ce vor fi disponibile detaliile creșterii. Pe de altă parte, economistul ING avertizează că efectele încetinirii din zona euro sunt vizibile și evoluțiile bune din agricultură și construcții nu pot reprezenta piloni ai creșterii economice.
„Riscul este ca economia să decelereze mai semnificativ în trimestrele următoare”, arată Dascălu, într-o notă pentru investitori. „Chiar dacă reacția la încetinirea creșterii a marilor bănci centrale este probabil să cumpere ceva timp pentru consolidare fiscală și reforme, alegerile probabil că vor irosi avântul. În același timp, nu există prea mult loc pentru ca banca centrală să relaxeze politica decât dacă este însoțită de consolidarea fiscală”, adaugă el.
Guvernele au menținut un deficit bugetar în jurul a 3% din PIB începând cu 2016, în timp ce deficitul de cont curent s-a majorat în același interval și a ajuns la 4,5% din PIB anul trecut. Cele două deficite sunt principalele îngrijorări ale BNR în ultima perioadă, mai ales în contextul în care balanța externă s-a deteriorat cu 38% la jumătatea anului față de aceeași perioadă din 2018.
„Stimulul fiscal generos injectat în economia românească de către guvern în ultimii ani a dus la creșterea comerțului și a serviciilor dar a și adâncit deficitele gemene, crescând vulnerabilitatea în fața șocurilor externe”, notează Sinca.
Ieșirile din contul curent sunt acoperite în proporție de mai puțin de jumătate de intrări de investiții străine directe. Finanțarea este acoperită de intrări în contul de capital din plasamente speculative în titluri de stat ale investitorilor aflați în căutarea unor randamente satisfăcătoare, în condițiile în care Fed și BCE au anunțat o relaxare a politicii monetare.
Titlurile de stat pe termen lung emise de Statele Unite ale Americii au căzut abrupt în ultima lună – randamentul la datoria federală pe 30 de ani a ajuns chiar la minime istorice. Mai mult, randamentul la hârtiile statului pe 10 ani a scăzut sub cel la împrumuturile pe 2 ani, ceea ce pentru analiști reprezintă un semnal de recesiune, având în vedere experiențele anterioare când curba randamentelor s-a inversat.
Bursele lumii au răspuns negativ miercuri, cu o scădere de circa 3% pe indicii DJIA și S&P500 de la New York.
