Deficitul bugetar de 1,48% din PIB a fost obținut anul trecut de Guvern prin renunțarea la proiectele de investiții publice, potrivit raportului Consiliului Fiscal pentru 2014. Slaba capacitate administrativă, lispa priorităților de investiții și rata scăzută de absobție a fondurilor europene au făcut posibilă înregistrarea unui deficit bugetar sub ținta asumată prin legea bugetului.
Deși deficitul calculat prin legea bugetului ar fi trebuit să fie anul trecut de 2,2% din PIB, execuția finală a consemnat nivel un net inferior, de 1,48% din PIB. Astfel, Guvernul a reușit anul trecut să atingă obiectivul pe termen mediu de deficit structural care era programat pentru anul 2015. "Principala explicație a acestei evoluții este dată de nerealizarea masivă a cheltuielilor de investiții publice, acestea fiind potrivit metodologiei naționale cu 1,11% din PIB mai mici decât sumele avute în vedere în bugetul inițial”, se arată în raportul citat, care precizează că formarea brută de capital a statului a atins în anul 2014 minimul ultimilor nouă ani ca procent în PIB.
Absența finanțării este explicată prin slaba capacitate a administrației de a genera proiecte și de lipsa finanțări pe priorități. Anul trecut, Ministerul de Finanțe a prezentat o listă de proiecte prioritare care ar fi trebuit să fie realizate și intenționa să renunțe la alocarea de resurse financiare pentru unele proiecte care erau considerate inutile.
"Deși Guvernul a inițiat în perioada 2013 - martie 2014 un proces de reformă în domeniul managementul investițiilor publice, Consiliul Fiscal apreciază că noul cadru legal nu este complet operațional, iar prioritizarea proiectelor avută în vedere de către acesta nu este realizată deocamdată, reforma managementului investițiilor publice aflându-se în continuare într-un stadiu incipient”, se arată în raport.
În aceeași linie cu reducerea sumelor alocate investițiilor, proiectele din fonduri europene au fost insuficiente pentru a crește rata de absorbție la nivelul anunțat de Guvern. ”România are cea mai redusă performanță din UE în termeni de absorbție a fondurilor UE, cu o rată de numai 56,3% în 2014 după aproximativ opt ani de la aderare”, se spune în document, care calculează că, inclusiv în condițiile materializării țintei ambițioase de 80% în 2015 ar însuma 3,84 miliarde de euro, ”ceea ce reprezintă în mod evident un eșec, iar performanța de până la acest moment indică pierderi potențiale încă și mai mari”.
Pensiile, presiune în creștere pe buget
O altă problemă consemnată în raport este finanțarea bugetului de pensii, care înregistrează de câțiva ani deficite mari pe măsură ce raportul dintre pensionari și salariați se deteriorează din cauze demografice.
"Dacă în perioada 2000-2007, bugetele de asigurări erau caracterizate de un sold relativ echilibrat sau chiar excedentar, după anul 2008 deficitele înregistrate au ajuns să reprezinte o componentă importantă a deficitului total, respectiv între 67,5% și 218,7% în intervalul 2010-2014”, se mai arată în raport.
