Permanentizarea mutării importurilor de gaze rusești de către România prin TurkStream de pe ruta ucraineană este confirmată de licitațiile de rezervare capacitate pentru luna mai, organizate luni pe platforma europeană de tranzacționare RBP, prin punctul de intrare Isaccea capacitatea rezervată fiind zero. Cu toate acestea, Gazprom continuă să trimită gaz către UE prin Ucraina, dovadă fiind capacitățile suplimentar rezervate față de acordul semnat cu operatorul ucrainean Gas TSO pe punctele de graniță cu Ucraina. Analiștii de la S&P Global Platts susțin că rezervările, efectuate foarte probabil de către Gazpromexport, sugerează că o invazie a Ucrainei de către Rusia nu este iminentă, în pofida trupelor comasate de Kremlin la graniță.
Rezultatele licitației de luni confirmă informațiile prezentate de Profit.ro, dar și declarațiile CEO-ului operatorului sistemului de transport gaze de la Kiev, Sergiy Makogon, care anunța că de la 1 aprilie, exporturile de gaz rusesc către România este asigurată în totalitate prin Bulgaria, prin TurkStream 2, tranzitul gazului rusesc prin Ucraina efectuându-se doar pentru consumatorii din Republica Moldova.
În ședința de luni, 19 aprilie, Transgaz a scos la licitație în punctul Isaccea o capacitate de import de 170 Gwh/ zi/lună, la un preț de 0,047492 lei/KWh/zi/lună, capacitate pentru care nu a fost prezentată nicio ofertă.
De asemenea, în sens invers, către Ucraina, Bulgartransgaz a scos în punctul Negru Vodă la licitație o capacitate de 187,6 GWh/zi/lună (de tranzit pentru România, fiind condiționată de rezervarea unei capacități similare de ieșire în punctul Isaccea), la un preț de rezervare de 0.039711 lei/KWh/zi/lună (prețul de tranzit perceput de Transgaz) și de 0,0283977 leva/KWh/zi/lună (prețul perceput de Bulgartransgaz). Și această licitație nu a avut pețitori, rezervările fiind de zero KWh/zi/lună.
“Licitațiile pentru luna mai demostrează că utilizarea de către Rusia a Ucrainei ca țară de tranzit pentru gazul exportat în Europa este pe cale să se diminueze, punctul de conectare transbalcanic de la Isaccea înregistrând zero tranzacții. Exportul de gaze rusești către România este realizat în prezent pe alte căi”, este concluzia analiștilor S&P Global Platts.
Importurile de gaze rusești în România vor fi efectuate și în luna mai prin nou-construitul gazoduct TurkStream, prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă. Transgaz a scos pentru luna mai la licitație o capacitate de import prin acest punct de 121,6 GWh/zi/lună, din care a fost rezervată o capacitate fermă de 75 GWh/zi/lună la un preț de ieșire din Bulgaria de 0,0249308 leva/KWh/zi/lună (perceput de Bulgartransgaz) și unul de intrare în România de 0,047492 lei/KWh/zi/lună (perceput de Transgaz).
În ceea ce privește rezultatul celorlalte licitații cu gaz rusesc cu destinația UE, în licitația de pe 19 aprilie, s-a rezervat suplimentar o capacitate de jumătate milion de metri cubi pe zi cu destinație Ungaria, cantitate suplimentară celei prevăzute în acordul semnat de ucraineni cu rușii în 2019. Potrivit acordului semnat între Gazprom și Gas TSO în 2019, pentru acest an este prevăzut tranzitul a 26 milioane de metri cubi de gaz pe zi către Ungaria și a 11,1 milioane metri cubi pe zi către Polonia.
Similar, a fost rezervată suplimentar pentru luna mai o capacitate de 15 milioane metri cubi pe zi către cu destinație Slovacia, peste capacitatea de 67,5 milioane metri cubi pe zi cuprinsă în acordul semnat în 2019.
Analiștii Platts pun majorarea de prețuri forward pe piețele europene pe creșterea cererii de depozitare pentru această vară.
Pe 17 aprilie, depozitele europene erau doar în proporție de 29% pline, cu 39% sub nivelul înregistrat la aceeași dată a anului precedent ca urmare unei ierni mai lungi.
România a achitat în 2020 pe gazul importat de la Gazprom cel mai ridicat preț din UE, cu aproape 60% peste media statelor europene din regiune. Principala explicație ar putea fi aceea că România, spre deosebire de celelalte state europene, nu are semnat un contract de furnizare pe termen lung cu Gazprom și importă gaze doar când producția internă nu acoperă consumul, în principal iarna.
Până la construirea TurkStream, România a importat, începând cu 1979, potrivit Acordului de la Orenburg semnat de fostul URSS cu statele membre ale lagărului comunist în 1974, gaze rusești exclusiv prin Ucraina.
