Cheltuielile mult peste încasările la buget din ultimii doi ani s-au materializat într-o creștere puternică a deficitului bugetar în 2019 și depășirea programată a pragului de 3% din produsul intern brut impus de tratatele europene pentru 2020. Guvernul se va confrunta cu procedura de deficit excesiv din partea Comisiei Europene de la jumătatea acestui an și ar putea fi nevoit să ia măsuri rapide de corecție, care pot veni doar prin reducerea abruptă a cheltuielilor, ceea ce va afecta economia, arată o analiză a ING Bank.
Deficitul bugetar a fost rectificat la 4,4% din PIB anul trecut, de la ținta de 2,8%, după preluarea guvernării de către PNL, care a acuzat precedentul executiv PSD de angajarea unor cheltuieli fără finanțare asigurată, precum și de nereturnarea TVA și neplata unor facturi către firme. De altfel, guvernul PNL a încărcat pe 2019 și cheltuieli care ar fi putut fi achitate în 2020, însă chiar și așa ținta de deficit pentru acest an este de 3,6% din PIB, care ar include și creșterea punctului de pensie cu 40% din această toamnă, votată de fosta putere anul trecut.
“Elefantul din cameră rămâne creșterea cu 40% a pensiilor programată pentru septembrie. În 2019 deficitul a fost în jurul a 4,6% din PIB, ceea ce va declanșa activarea procedurii de deficit excesiv la mijlocul lui 2020. Partea cheie este ritmul de reducere a deficitului pe care îl va solicita Comisia Europeană. O corecție rapidă va veni cel mai probabil prin reducerea abruptă a cheltuielilor și va avea un efect de contracție asupra economiei. Dacă îi va fi permis, guvernul va prefera o ajustarea mai graduală”, arată Valentin Tătaru, economist al ING Bank România.
Ministrul Finanțelor Florin Cîțu a declarat că Guvernul nu va modifica Codul fiscal în acest an – ceea ce înseamnă că nu ar trebui să crească taxele – și că o ajustare a deficitului trebuie să fie graduală, astfel încât să nu fie afectată economia.
Tot despre o ajustare fiscală prudentă a vorbit recent și guvernatorul Mugur Isărescu, care a atenționat că o corecție prea bruscă, într-o perioadă de încetinire a economiei, ar avea efecte adverse, la fel cum s-a întâmplat în precedenta recesiune, când majorarea TVA a adus o contracție mai mare a economiei și un deficit bugetar și mai mare.
ING estimează un deficit de 3,9% din PIB în acest an, peste ținta oficială, în condițiile în care se așteaptă la o majorare doar parțială a pensiilor față de cea de 40% prevăzută în legea în vigoare, ce ar permite evitarea retrogradării la junk a ratingului suveran de către agențiile internaționale. De altfel, guvernul PNL a început să dea înapoi cu majorarea pensiilor – premierul Ludovic Orban a declarat că aceasta se va face dacă vor exista resurse financiare.
Resursele financiare nu există, însă, arată Consiliul Fiscal, care estimează un deficit bugetar de 4,6-4,8% din PIB pentru acest an, ceea ce înseamnă o depășire majoră a limitei de 3% din PIB stabilită de tratatele europene. Chiar și fără majorarea pensiilor cu 40% deficitul ar fiu de 3,8-4,1% în acest an, estimează Consiliul.
ING prognozează o încetinire semnificativă a creșterii economice la 2,6% în 2020, de la 3,6-3,7% în 2019, sub prognoza oficială pe care se bazează guvernul de 4,1% și avertizează asupra contracției din industrie, în timp ce consumul se va stabiliza la un nivel moderat și va continua să fie principalul contribuitor la avansul PIB.
Leul ar urma să se deprecieze ușor la 4,85/euro, în condițiile în care BNR a protejat nivelul maxim de 4,78/euro din ultimul an. Poziționarea cursului la un nivel mai slab, peste 4,8 lei/euro, ar urma să se fie sincronizată cu un eveniment politic, cum ar fi declanșarea procedurilor pentru alegerile parlamentare anticipate.
În acest an sunt programate două rânduri de alegeri – locale în iunie și parlamentare în noiembrie. PNL a arătat public că dorește organizarea de alegeri anticipate, însă procesul legal pentru acestea e dificil, fiind nevoie de demisia sau demiterea actualului cabinet și de respingerea în Parlament a următoarelor două propuneri de premier din partea președintelui. Analiștii Erste apreciază că alegerile anticipate ar elimina din incertitudinile fiscale.
