Comisia Europeană atrage atenția că România nu a adoptat măsuri eficiente pentru corectarea deviațiilor bugetare semnificative și nu a respectat recomandările Consiliului Europei pentru atingerea obiectivului său bugetar pe termen mediu. Astfel, Comisia recomandă Consiliului UE să emită o decizie pentru măsuri ineficiente în cazul României și o recomandare pentru adoptarea unor măsuri în 2018 și 2019, astfel încât abaterile de la obiectivul bugetar pe termen mediu să fie corectate.
Reducerea recentă a contribuțiilor la fondurile de pensii din Pilonul II a redus preocupările fiscale pe termen scurt, dar ar putea avea efecte negative asupra dezvoltării piețelor de capital, consideră CE. Contribuția la Pilonul II de pensii a fost redusă, începând cu acest an, de la 5,1% la 3,75% din salariile brute.
Totodată, Comisia Europeană și-a exprimat, din nou, îngrijorările legate de independența justiției în României și progresele țării în lupta anti-corupție.
"Evoluțiile din ultimul an au creat dubii privind ireversibilitatea și sustenabilitatea progreselor substanțiale înregistrate de România în reformarea sistemului judiciar și în combaterea corupției la nivel înalt. Independența justiției este supusă provocărilor și există presiuni asupra instituțiilor judiciare și asupra sistemului instituțional de combatere a corupției, în timp ce progresele în problemele rămase sunt obstrucționate", afirmă Comisia Europeană.
În data de 16 iunie 2017, Consiliul a adresat României o recomandare potrivit căreia ritmul nominal de creștere a cheltuielilor guvernamentale primare să nu depășească 3,3% în 2017, corespunzător unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB, în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative (SDP — Significant Deviation Procedure). În decembrie 2017, Consiliul a concluzionat că România nu a luat măsuri eficiente în urma recomandării primite și a reiterat necestatea prezentării unor mpsuri. Consiliul a stabilit ca nou termen limită data de 15 aprilie 2018 pentru ca România să raporteze măsurile pe care le-a adoptat în urma recomandărilor, însă România a răspuns solicitării abia pe 20 aprilie.
"Potrivit prognozei de primăvară a Comisiei, creșterea cheltuielilor nete ale cheltuielilor guvernamentale primare va fi de 10,8%, mult peste referința de 3,3%. Balanța structurală ar urma să se deterioreze cu 0,5% din PIB în 2018, înegistrându-se un deficit de 3,8% din PIB. Acest lucru este în contrast cu recomandarea privind o îbunătățire structurală de 0,8% din PIB față de 2017", potrivit CE.
"Astăzi, facem un pas înainte pentru a depăși efectele crizei, în contextul în care Franța iese din Procedura pentru deficit excesiv, după nouă ani. Pentru prima dată de la crearea monedei unice, toate țările din zona euro au un deficit sub 3% din PIB în 2018. A fost nevoie de ani de politici fiscale responsabile pentru a aduce țările Uniunii Europene în acest punct și trebuie să ne asigurăm că responsabilitatea rămâne pe primul plan și în viitor. De aceea, adresăm un mesaj puternic Ungariei și României să ia măsuri anul acesta și anul viitor pentru a corecta deviația semnificativă de la țintele fiscale. Prevenția este mai bună decât tratamentul, iar momentul pentru prevenirea apariției unor probleme grave este acum, când economia este puternică", a declarat comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă.
"România ar trebui să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că rata nominală de creștere a cheltuielilor guvernamentale primare nu va depăși 3,3% în 2018 și 5,1% în 2019, corespunzând unei ajustări structurale de 0,8% din PIB în fiecare dintre acești ani și aducând țara pe o traiectorie adecvată de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu. România ar trebui să folosesacă orice câștig excepțional pentru reducerea deficitului. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătățire de durată a balanței structurale, într-o manieră care să susțină creșteea economică", adaugă Comisia.
Comisia avertizează și asupra faptului că înăsprirea politicii monetare, ca răspuns la creșterea inflației, și o deviația a PIB față de potențial tot mai mare ar putea avea un impact negativ pentru investițiile private. Totodată, creșterea continuă a costului unitar cu forța de muncă, în contextul în care creșterea salariilor depășește avansul productivității, ar putea afecta exporturile.
