Cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au ajuns să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget în șapte luni din 2020, față de 81% la finele anului trecut, arată o analiză a BCR. Datele sunt înainte ca pensiile să fie majorate cu 14% din septembrie.
Deficitul bugetar a ajuns la un nivel record de aproape 50 de miliarde de lei sau 4,7% din produsul intern brut la șapte luni, față de 18 miliarde de lei sau 1,7% din PIB în aceeași perioadă din anul trecut.
“Veniturile colectate la bugetul de stat au fost puternic afectate pe perioada stării de carantină, primele cinci luni ale acestui an accentuând vizibil acest trend de deteriorare a poziției bugetare”, arată economiștii de la departamentul de cercetare al BCR.
Doar în luna iulie s-a înregistrat un deficit lunar de 4,5 miliarde lei, iar cel mai mare deficit lunar din 2020 a fost înregistrat în luna mai, de 12 miliarde lei, iar per total deficitul de la începutul anului este mai mare decât cel înregistrat la precedenta criză din 2009.
Vestea mai rea este aceea că cheltuielile definite de analiști ca rigide, precum cele cu salariile și pensiile, și care nu pot fi ușor reduse, au ajuns să reprezinte aproape integral valoarea veniturilor din taxe, impozite și contribuții sociale, sensibile la scăderea economiei. Datele sunt chiar mai proaste decât cele ale crizei economice din 2008-2010.
Ponderea cheltuielilor cu salariile a crescut începând cu 2017, pe măsură ce salariile bugetarilor au fost majorate cu o viteză mult mai mare decât în cazul economiei private. Pensiile au crescut mai încet, cu un avans mai important, de 15%, din septembrie 2019.
Pe lângă salarii și pensii, statul mai trebuie să plătească și achiziția de bunuri și servicii, precum și investițiile.
Cifrele sunt înainte de majorarea cu încă 14% a pensiilor din luna septembrie – față de o creștere de 40% decisă anterior – sau de creșterea alocațiilor cu 20% (deși este posibilă chiar o dublare ca urmare a votului Parlamentului).
“Deficitul bugetar a atins un nivel nesustenabil iar corectarea sa depinde de capacitatea economiei de a se redresa și de promptitudinea și eficiența cu care viitoarele decizii privind finanțele publice se vor concretiza”, scriu analiștii BCR.
Guvernul prognozează un deficit bugetar de 8,6% din PIB la finele acestui an. ING Bank estimează că datoria publică va crește de la 35% din PIB în 2019 la aproape 50% din PIB anul viitor.
Agențiile de rating au pus România sub perspectivă negativă ca urmare a deteriorării finanțelor publice. O scădere a ratingului ar însemna trecerea de pe ultima treaptă recomandată investițiilor la junk, ceea ce ar putea duce la creșterea dobânzilor și presiune pe deprecierea leului.
