Ministerul Finanțelor a emis în piață obligațiuni în lei pe fondul unei cereri reduse din partea băncilor și la randamente de circa 8% pe an.
Obligațiunile cu scadența în noiembrie 2025 au atras o cerere de la bănci de doar 243,5 milioane de lei, față de un prospect de 500 de milioane de lei. În cele din urmă Finanțele au împrumutat 181,5 milioane de lei la un randament mediu de 7,99%, mai mare cu un punct procentual față de licitația pentru aceeași tranșă de datorie ținută în prima parte a lunii mai. De notat și că randamentul maxim de adjudecare a fost cu 5 puncte de bază față de cel mediu, lucru neuzual – diferența e în mod normal de 1-3 puncte de bază -, ceea ce arată că Guvernul s-a întins cu împrumutul chiar și la valoarea mică adjudecată. În februarie dobânda la aceeași scadență noiembrie 2025 era de 5%.
Seria de obligațiuni cu scadența în octombrie 2030 s-a bucurat de o cerere mai mare la 270 de milioane de lei față de un prospect de 300 de milioane de lei și Finanțele au emis datorie de 197 de milioane de lei la un randament mediu de 8,08%, față de 6,61% la jumătatea lunii aprilie, respectiv 6,06% în martie și 5,62% în februarie.
Creșterea randamentelor la obligațiunile guvernamentale este răspunsul piețelor la inflația ridicată, care a ajuns la aproape 14% în aprilie în aprilie, la creșterea ratelor de dobândă de către banca centrală, precum și la percepția mai ridicată de risc în contextul războiului din Ucraina.
Dobânzile pe 10 ani din piața secundară au mai scăzut ușor la circa 8% față de maximele de aproape 8,3% atinse la jumătatea lunii mai, dar au continuat să crească randamentele pe celelalte scadențe mai scurte de la 6 luni la 5 ani. Astfel, curba randamentelor s-a aplatizat și mai mult, un posibil semn că investitorii se așteaptă la creșteri mai agresive de dobândă din partea băncii centrale, respectiv la o activitate economică mai slabă.
BNR a majorat rata cheie cu 0,75 puncte procentuale la ultima ședință de politică monetară din mai la 3,75% - un pas mai rapid decât a folosit în ultima perioadă, și investitorii anticipează acum că aceasta ar putea fi măsura și pentru cel puțin următoarea ședință. Chiar și cu un pas mai alert, BNR este în urma băncilor centrale din regiune în privința nivelului ratei cheie.
Pe de altă parte, Statistica a surprins piața anunțând o creștere economică cu mult peste așteptări în primul trimestru din acest an, evoluție care vine însă pe fondul unor revizuiri ample ale datelor istorice. Astfel, dacă analiștii vedeau o cvasi-stagnare a PIB, inclusiv o posibilă recesiune tehnic, rata de creștere trimestrială a fost de 5,2%, iar cea anuală de 6,5%, ceea ce înseamnă că sunt șanse foarte ridicate ca produsul intern brut să rămână pe dinamică pozitivă în acest an și cu restul trimestrelor la un nivel slab.
Și în restul țărilor din Europa Centrală și de Est au crescut randamentele la titlurile de stat, însă dobânzile plătite de România rămân cele mai ridicate.
