Rata anuală a inflației a sărit cu un punct procentual în septembrie față de august, la 6,3%, cu jumătate de punct peste așteptările analiștilor. Este cea mai mare inflație din ultimul deceniu și poate atrage un răspuns mai puternic al băncii centrale la ședința de politică monetară din noiembrie.
Inflația a adus o nouă surpriză negativă, cu o creștere a prețurilor de 0,8% în septembrie față de august, relevă date analizate de Profit.ro. Scumpirea energiei cu peste o cincime față de anul trecut generează în continuare cel mai mare impact, care începe să se împrăștie și în restul prețurilor de consum.
Inflația de bază a sărit de la 3,2% în august la 3,6% în septembrie. Indicatorul exclude prețurile volatile și administrate și este cel mai urmărit de banca centrală, pentru că exprimă presiunile inflaționiste din economie.
Prețurile alimentelor au crescut cu 4,3% în termeni anuali, față de 2,7% în august, cel mai mare impact fiind din rândul cartofilor, care s-au scumpit cu o cincime.
Produsele nealimentare s-au scumpit cu 8,7% față de septembrie 2020, față de o rată anuală de 7,9% în august, mai ales ca urmare a creșterii prețurilor la carburanți și tutun.
Prețul serviciilor a sărit și el cu aproape 1% în septembrie față de august, iar rata anuală a ajuns de la 3% la 3,8%.
“Chiar dacă există unele elemente nerecurente în septembrie, există dovezi clare că presiunile inflaționiste se acumulează”, spune Ciprian Dascălu, economist șef al BCR. Un astfel de element nerecurent este reprezentat de creșterea prețurilor la polițele RCA.
Energia ar putea da noi bătăi de cap consumatorilor și băncii centrale, din moment ce în octombrie sunt așteptate noi creșteri de prețuri la gaze și curent electric. Abia în noiembrie ar urma să intre subvențiile guvernamentale pentru plata facturilor. Fără acestea, inflația ar ajunge la 6,7% la finele anului, față de 6% cât estimează acum BCR, în creștere de la prognoza anterioară de 5,7%.
BNR a majorat dobânda cheie de la 1,25% la 1,5% la ultima ședință de politică monetară, ținută la începutul lunii. Dascălu așteaptă acum o creștere și mai semnificativă, de 0,5 puncte procentuale până la 2% la ședința din 9 noiembrie, având în vedere că inflația anuală pe octombrie ar urma să fie aproape de 7% și pentru banca centrală urmează o pauză de două luni de la deciziile de politică monetară.
Și celelalte bănci centrale din regiune se confruntă cu o creștere puternică a inflației. Cehia, care a început să majoreze dobânda cheie încă din vară, a ajuns la o rată a inflației de 4,9% în septembrie, de la 4,1% în august. În Ungaria inflația a surprins din nou așteptările analiștilor și a sărit de la 4,9% în august la 5,5% în septembrie – Banca centrală a Ungariei a fost prima care a ridicat dobânzile din regiune. În Polonia inflația a ajuns în septembrie la 5,8% (de la 5,5% în august), cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii – banca centrală a răspuns cu o majorare a ratei cheie de la 0,1% la 0,5%.
